S-a întâmplat în 13 noiembrie…

0
49

S-a întâmplat în 13 noiembrie…

– „Ziua Bibliei”, instituită prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 15.XI.2006, pentru a marca rolul Sfintei Scripturi în viaţa liturgică şi formarea duhovnicească a credincioşilor; coincide cu ziua de sărbătorire a Sf. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului.
– „Ziua Internaţională a educaţiei copiilor nevăzători”; se marchează, din anul 1946, în ziua de naştere a pedagogului francez Valentin Haüy (1745-1822), cel care a întemeiat prima şcoală pentru nevăzători din lume, la Paris, în 1784. O „Zi a nevăzătorilor” mai este marcată la 15 octombrie
– „Ziua Internaţională a Mimului”, instituită la iniţiativa Institutului Internaţional de Teatru, începând din 1998, declarat „Anul internaţional al mimului”, cu ocazia centenarului naşterii francezului Étienne Decroux (1898-1991), fondatorul artei „mimului corporal” sau a „mimului pur”
– 354 d.H: S-a născut Sf. Augustin (Aurelius Augustinus), filosof şi scriitor roman, unul dintre teologii vestiţi ai bisericii creştine timpurii occidentale (m. 430 d.H.)
– 1460: A murit prinţul Henric Navigatorul, patronul exploratorilor portughezi (n. 1394).Dezvoltarea puterii maritime a Portugaliei a venitul de la prinţul Henric „Navigatorul” (1394–1460). Călătoriile de descoperire pe care el le a condus s au desfăşurat departe în Atlantic, către Azore şi de a lungul coastei de vest africane.Aceste călătorii au fost văzute de istorici ca începutul „epocii descoperirilor”.Ca membru al familiei regale, prinţul avea poziţia şi ocazia de a şi pune ideile în practică împreună cu curajoşii lui căpitani.El personal nu a fost niciodată pe mare; porecla „Navigatorul” i a fost dată abia în secolul XIX. Henric a murit în 1460, când coasta africană de vest fusese explorată până în Sierra Leone. Pentru a şi atinge obiectivele, prinţul Henric a adus experţi consultanţi la palatul din Lisabona şi la Sagres unde locuia.Sunt încă supuse dezbaterilor ţintele sale exacte. În ciuda opiniei generale, el nu a fost, se pare, preocupat să găsească un drum pe mare către India, iar cercetările ştiinţifice au fost un concept străin pentru el. Rapoartele autorilor curţii arată că a fost doar interesat să propovăduiască creştinismul pretutindeni în lume, însă alte documente indică faptul că interesele sale economice au prevalat.
– 1594: Incepe războiul antiotoman al Moldovei şi Valahiei. Conform unui plan bine alcătuit împreună cu domnul Moldovei şi cu Sigismund Bathory din Transilvania, Mihai Viteazul a organizat nimicirea tuturor otomanilor şi a creditorilor turco-levantini din Bucureşti şi din alte părţi ale Ţării Româneşti.
 – 1619: A murit Ludovico Carracci, pictor Italian Ludovico (ori Lodovico) Carracci (21 aprilie 1555 – 13 noiembrie 1619) a fost un pictor italian din barocul timpuriu, desenator si gravor, născut in Bologna.
 – 1718: S-a născut John Montague, conte de Sandwich, inventatorul sandwichului  (m.30.04.1792)
 – 1745: S-a născut Valentin Haüy, savant francez, întemeietorul primei şcoli pentru nevăzători din lume (d. 19.03.1822)
– 1805: Johann Georg Lehner a inventat „hot dog”-ul
 -1834: S-a născut poetul, romancierul şi pedagogul Ignacio Manuel Altamirano, figură reprezentativă a culturii mexicane (m. 1893)
– 1850: S-a născut scriitorul scoţian Robert Louis Stevenson. Robert Louis (Balfour) Stevenson (n. Edinburgh, Scoţia – d. 3 decembrie 1894 în Apia, Samoa) a fost poet şi romancier scoţian, autor al unor jurnale de călătorie şi reprezentant de seamă al neoromantismului în literatura engleză.Este cunoscut, în special, pentru cărţile Treasure Island (Insula comorii) şi The Strange Case of Dr. Jekyll and Mr. Hyde (Straniul caz al doctorului Jekyll si al domnului Hyde – trad. rom.)
– 1868: A murit compozitorul italian Gioacchino Rossini, cunoscut pentru operele „Bărbierul din Sevillia” şi „William Tell” (n.29.02.1792)
– 1874: S-a născut pianista franceză Marguerite Long (m. 1966)
– 1893: S-a născut (la Galaţi) pictorul Reuven Rubin (Zelicovici), stabilit din 1922 în Israel; în anul 1948 a fost numit ambasador în România, fiind primul reprezentant diplomatic al noului stat la Bucureşti. Reuven Rubin (d. 13 octombrie 1974) a fost un pictor israelian, de origine evreu român născut la Galaţi, având numele la naştere Rivn Zelicovici, cel dintâi reprezentant diplomatic, cu rang de ministru plenipotenţiar, al statului Israel în România.Şi-a petrecut tinereţea la Fălticeni, unde a semnat punerea în scenă a piesei „Avarul” de Moliére.Istoria artei israeliene a început într-un moment prolific al istoriei artei internaţionale, un moment de rebeliune semnat de Cézanne împotriva convenţiilor din trecut. Rubin şi-a început cariera în acestă etapă propice afirmării. Pictorii evrei din anii 1920 s-au răzvrătit împotriva canoanelor academice de la Academia de Artă şi Design Bezalel din Ierusalim.Ei au căutat stilurile europene, care ar ajuta portretizarea propriei ţări în conformitate cu spiritul timpului. Peisaje lui Rubin din 1920 au fost definite ca un limbaj artistic modern şi un stil naiv care înfăţişează, într-un mod sensibil, peisajul şi locuitorii din Israel.Biografia lui Reuven Rubin a fost publicată în anul 1969, fiind intitulată My Life – arta mea (de Jeannie Rosenfeld). Muzeul Rubin a fost deschis în anul 1983. Directorul şi curatorul muzeului este fiica lui Reuven, Carmela Rubin. Picturile lui Reuven Rubin sunt tot mai căutate. La casa de licitaţie Sotheby’s New York, în anul 2007, opera sa a reprezentat un record al vânzărilor.Culorile puternice şi formele rotunjite specifice picturii naive se regăsesc în arta lui Reuven Rubin. Inspiraţia sa vine din natură, din viaţa simplă a ţăranilor sau a pescarilor arabi şi evrei.Aceste teme au o „atracţie” tot mai mare în rândul colecţionarilor de artă.
– 1897: Fotograful parizian Raoul Grimoin Sanson a brevetat un sistem „ce permitea luarea şi proiectarea de vederi panoramice, dând iluzia realităţii, compus din 12 aparate aşezate în cerc unul lângă altul, în tare să înregistreze imagini animate, sistemul „Multiplex–Cinérama”.Acesta a suferit perfecţionări succesive până în anul 1900, a fost prezentat la Expoziţia Universală de la Paris.
 – 1903: A murit Camille Pissarro, pictor şi grafician francez, reprezentant al impresionismului. Camille Pissarro (n. 10 iulie 1830, Charlotte-Amalie, astăzi în Insulele Virgine Americane – d. Paris) a fost un pictor francez care a jucat un rol decisiv în unificarea mişcării impresioniste şi în schimbările ce au avut loc în arta celei de a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, rol recunoscut ca atare cu mult mai târziu decât cel al altor pictori contemporani cu el. Prin contribuţia pe care a avut-o la formarea artistică a lui Paul Cézanne, Vincent Van Gogh, Paul Gauguin, Georges Seurat şi alţii a influenţat, deşi mai puţin remarcat, apariţia picturii moderne din secolul al XX-lea.
– 1907: Inventatorul francez Paul Cornu a realizat primul zbor pe verticală cu un elicopter prototip
-1909, 13/26: S-a născut Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, prozator, memorialist, eseist francez de origine română (m. 1994). Eugen Ionescu (n. Slatina – d. 28 martie 1994, Paris), cunoscut în afara României sub numele de Eugène Ionesco, conform ortografiei franceze, a fost un scriitor de limbă franceză originar din România, protagonist al teatrului absurdului şi membru al Academiei Franceze (fotoliul nr. 6). Obişnuia să declare că s-a născut în anul 1912, ori din pură cochetărie, ori din dorinţa de a crea o legătură între naşterea lui şi moartea marelui său precursor Ion Luca Caragiale.
– 1909: S-a născut actorul suedez de film Gunnar Björnstrand (m. 1986)
-1913: A murit Nerva Hodoş, istoric şi bibliograf; unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti; a desfăşurat o activitate rodnică pentru organizarea colecţiilor Bibliotecii Academiei (n. 1869)
– 1914: A murit Dimitrie Anghel, poet (considerat un „Luchian al literaturii”, datorită volumului său de debut, „În grădină”), prozator şi traducător (n. 1872).
-1921: Prima realimentare în zbor.Americanul Wesley May trece de pe aripa avionului „Lincoln Standard” pe cea a unui JN-4 cu un bidon de combustibil în spate pentru a alimenta avionul rămas fără combustibil. El a inventat astfel realimentarea in zbor.
– 1930: S-a născut (la Căuşanii Noi/Tighina, azi în R. Moldova) Georgeta Horodincă, critic literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; soţia filosofului Nicolae Tertulian; stabilită, din 1982, în Franţa
– 1935: S-a născut actorul american Tom Atkins.
– 1942: Bătălia navală de la Guadalcanal.Bătălia navală de la Guadalcanal a fost bătălia decisivă în Campania din Guadalcanal, în care s-au înfruntat forţele aliate şi Armata Imperială Japoneză în zona Insulelor Solomon în timpul celui de-al doilea război mondial.Confruntările aeriene şi navale au durat patru zile, între 13 şi 16 noiembrie 1942.
 -1943: A murit pictorul francez Maurice Denis, unul dintre conducătorii şi teoreticienii mişcării simboliste. Maurice Denis (n.25 noiembrie, 1870) a fost un pictor şi scriitor francez, membru al miscarii simboliste şi a gruparii Les Nabis (Profeţii). Teoriile lui au contribuit la fondarea cubismului, fauvismului şi a artei abstracte.
– 1950: S-a născut actriţa şi poeta Ioana Crăciunescu, stabilită, la începutul anilor ’90, în Franţa Ioana Crăciunescu este o actriţă de teatru, cinema şi poetă română.Ioana Crăciunescu s-a remarcat înainte de 1989, ca poeta şi actriţă de teatru şi cinema. A plecat în Franţa, fiind invitată pentru câteva luni, şi a rămas 15 ani. Apoi s-a întors în România, a stat o perioadă scurtă şi a plecat în Franţa din nou. Şi-a împărţit iubirea între două ţări şi două culturi, la fel cum a împărţit iubirea între actorie şi poezie.Locul cel mai important pentru omul Ioana Crăciunescu, loc de dor şi regăsire, rămâne Bulbucata, un sat spre Giurgiu unde se află mama artistei şi casa de la ţară.
Opera
Duminica absentă, Cartea Românească, Bucureşti, 1980
Supa de ceapă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981
Iarna clinică, Cartea Românească, Bucureşti, 1983
Maşinăria cu aburi, Editura Eminescu, Bucureşti, 1984
Creştet şi gheare, Cartea Românească, Bucureşti, 1998
Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timişoara, 2007
Filmografie
Actorul şi sălbaticii (1975)
Artista, dolarii şi ardelenii (1980)
Ioana Crăciunescu a jucat în producţiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ţi vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamîntului, blestemul iubirii (1979), Ediţie specială(1978).
– 1954: A murit  mareşalul german  Paul Ludwig Ewald von Kleist
-1955: A murit Romulus Cioflec, prozator şi publicist (n. 1882)S-a născut în Araci, judeţul Covasna. Şi-a început activitatea ca învăţător în comuna Chiojdeanca, judeţul Prahova. A fost apoi profesor la liceele „Alecu Russo” din Chişinău, „C. Diaconovici Loga” din Timişoara şi „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti.
– 1955: S-a născut actriţa americană Whoopi Goldberg (pe numele său adevărat Caryn Elaine Johnson)
– 1960: A murit Gheorghe T. Kirileanu, istoric şi folclorist; sub conducerea lui A.D.Xenopol a făcut numeroase cercetări socio-etnografice de teren; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1872)
– 1973: A murit Bruno Maderna, compozitor şi dirijor italian (n. 1920)
-1974: A murit Vittorio De Sica, regizor şi actor de film italian (n. 1901) („Ciocciara”, „Căsătorie în stil italian”, „Grădina familiei Finzi-Contini”).
-1977: A murit istoricul Constantin C. Giurescu; autor al unor lucrări monografice şi de sinteză privind istoria românilor; fondator al Institutului de Istorie Naţională (1941) şi unul dintre întemeietorii „Revistei istorice române” (1931); membru titular al Academiei Române din 1974. Constantin C. Giurescu (n. 13/26 octombrie 1901, Focşani, judeţul Vrancea – d. Bucureşti) a fost un istoric, profesor universitar, academician, diplomat şi om politic. Este tatăl istoricului Dinu Giurescu, membru titular al Academiei.Fiul istoricului Constantin I. Giurescu, a făcut studiile secundare şi superioare (absolvite în 1922) la Bucureşti. Doctor în litere (1925) şi docent în istoria românilor (1925), a profesat la Facultatea de Litere (transformată în Facultatea de Istorie) a Universităţii din Bucureşti în perioadele 1926-1948 şi 1963-1975, precum şi la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (1956-1963), în calitate de cercetător ştiinţific principal.Fondează Institutul de Istorie Naţională (1941) şi „Revista istorică română” (1931).După instaurarea regimului carlist este numit rezident regal al Ţinutului Dunărea de Jos (februarie 1939), ministru secretar de Stat responsabil cu organizarea Frontului Renaşterii Naţionale (28 septembrie 1939 – 4 martie 1940), ministru al Propagandei Naţionale (4 martie – 28 iunie 1940), ministru al Cultelor şi Artelor (28 iunie – 4 iulie 1940).S-a numărat printre membrii delegaţiei trimise de ministrul de externe al României, Mihai Antonescu, pentru a negocia armistiţiul cu Naţiunile Unite, la Istanbul (1943-1944).În 1948, după adoptarea unei noi legi a învăţământului conformă cu ideologia noului regim, C. C. Giurescu împreună cu alţi profesori universitari din ţară sunt retraşi din viaţa academică.După instalarea regimului comunist, C. C. Giurescu a fost arestat (6 mai 1950), inclus în „lotul demnitarilor” şi închis la Sighet, timp de cinci ani. După eliberare (5 iulie 1955) a primit domiciliu forţat la Măzăreni, Brăila, până la sfârşitul anului.Este reîncadrat la Universitate începând cu 1963, odată cu distanţarea regimului comunist de la Bucureşti faţă de Moscova.Om de ştiinţă emerit (1971) şi membru al Academiei R.S.R. (1974), a primit premiul „Bălcescu” al Academiei (1966) şi premiul Ministerului Învăţământului (1969).A participat la mai multe congrese, reuniuni internaţionale de specialitate şi misiuni ştiinţifice în Austria, Grecia, Italia, Spania, Franţa, Marea Britanie şi S.U.A. Considerat de către academicianul Ştefan Ştefănescu „una din personalităţile de frunte ale istoriografiei române contemporane”, C. C. Giurescu a excelat cu aceeaşi competenţă în istoria antică, medie, modernă sau contemporană, precum şi în geografie istorică, toponimie, drept, literatură, artă, metodologie istorică.Opera sa cuprinde aprox. 350 de lucrări.
– 1984: A murit Eta Boeriu, poetă şi traducătoare (n. 1923)
– 1988: A murit Antal Doráti, dirijor şi compozitor american de origine ungară (n. 1906)
– 1988: A murit Vlad Georgescu, istoric, politolog, jurnalist, profesor universitar, director al postului de Radio „Europa liberă” din München (n. 20.09.1937)
– 1989: A fost înfiinţat Comitetului de prevenire a torturii (CPT) al Consiliului Europei, abilitat să viziteze toate locurile de detenţie din Europa
 – 1990: A apărut prima pagină web.Evenimentul a revoluţionat comunicarea, internetul fiind printre cele mai mari descoperiri ale omenirii. După ce în martie 1989, fizicianul Tim Berners-Lee a venit cu propunerea dezvoltării unui sistem electronic care să permită accesul la informaţie din orice parte a globului, un an mai târziu proiectul a început să prindă contur. Iniţial, Tim Berners-Lee s-a gândit să găsească o soluţie simplă pentru ca echipele de cercetare în domeniul fizicii nucleare să poată comunica uşor cu specialiştii CERN (Centrul European pentru Fizică Nucleară), cu sediul la Geneva.Ideea lui Berners-Lee a fost aceea de a face legătura între mai multe documente prin „hipertext”, astfel că au aparut primele pagini web. Tot în acea perioadă s-a început lucrul la primul browser care să ajute la navigare pe internet.Spre sfârşitul anului 1990 s-au făcut însă primele demonstraţii de navigare, în primă fază afişarea făcându-se în format text. Primul navigator performant – MOSAIC – a apărut în 1993, când a început cu adevărat răspândirea internetului pentru uz civil
– 1997: A murit Alexandru Bârlădeanu, economist şi om politic; fost înalt demnitar comunist până în 1969; în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase”; membru al Consiliului F.S.N; preşedinte al Senatului în perioada 1990-1992; membru titular al Academiei Române din 1955, vicepreşedinte al acestui for (1992-1994) (n. 1911, la Comrat, azi în R. Moldova)
– 2000: A murit Liviu Ionescu, compozitor şi dirijor (n. 1928)
– 2001: A murit actriţa britanică Peggy Mount (n. 1915)
– 2002: A murit filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura Humanitas (n. 1916)
– 2010: A murit regizorul spaniol de film Luis García Berlanga (n. 1921).

 

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here