S-a întâmplat în 13 februarie 1785

0
60
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 13 februarie 1785: A murit în închisoare Crişan, unul dintre conducătorii răscoalei ţărăneşti de la 1784 din Transilvania. Crişan, pe numele său adevărat Marcu Giurgiu, este unul dintre conducătorii răscoalei ţărăneşti din 1784 din Munţii Apuseni, intitulată generic „răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan”.

      Crişan era de loc din satul Vaca, din ţinutul Zarandului (azi satul Crişan, judeţul Hunedoara) şi era iobag al statului, având la vremea răscoalei vârsta de 52 ani. S-a născut în anul 1732 şi a fost fiul lui Petru Golda şi a fiicei preotului Giurgiu din satul Bulzeşti. Lui Marcu Giurgiu (sau George Crişan după cum se mai găseşte în unele documente) i se spunea Crişan pentru că era de loc din ţinutul prin care trece Crişul Alb, iar acestor localnici moţii, oameni de munte, le spun „crişeni”. Era căsătorit şi avea un copil. În urma însurătorii se stabilise în satul Cărpeniş, de unde era de fel Cloşca şi probabil că aici s-au cunoscut.

     Dacă Horea a fost conducătorul principal şi inspiratorul răscoalei ţărăneşti, Crişan a fost fără îndoială elementul de acţiune al acesteia. Fost militar în armata imperială, era o fire aprigă şi hotărâtă, era mândru, impunător şi sever. În locurile unde a acţionat, confruntările dintre ţărani şi oamenii înarmaţi ai nobililor unguri au fost de o deosebită violenţă.După ce s-a hotărât de către Horea întreruperea răscoalei în decembrie 1784, Crişan a încercat la rândul său să se ascundă, cu gândul ca în primăvara lui 1785 să reia lupta. A fost prins la 30 ianuarie 1785, tot prin trădare, ca şi Horea şi Cloşca, care fuseseră deja capturaţi la 27 decembrie 1784 şi din data de 2 ianuarie 1785 se găseau încarceraţi la Alba Iulia. Crişan a fost trădat de către nouă ţărani din satul Cărpeniş şi din împrejurimile acestuia, în frunte cu popa Moise din acest sat. A fost prins pe drumul ce duce spre Ponor şi dus la închisoarea din Alba Iulia. Cei care l-au prins, pe lângâ Popa Moise, au fost: Popa Moise cel tânăr, fiul preotului mai înainte amintit; Ion Clisaru, din Abrud; Ion Şoit, Todor Şoit, Lazăr Lacea, Irimie Şoit, gornic, Todor Şoit, toţi din Cărpeniş; Todor Holobuţ şi Ion Holobuţ din Şaza-Lupşa, Todor Momen din Lupşa şi Popa Simion din Şaza-Lupşa.
      Pe urmele lui Crişan se mai aflau locotenentul Nozdrovitzky din Regimentul De Vins şi sublocotenentul Neustätder din Regimentul Secuiesc, cu 2 caporali, 4 fruntaşi şi 50 de infanterişti din Regimentul De Vins şi maiorul Pückler cu un caporal şi 10 husari din Regimentul de Toscana.Imediat după capturare, Crişan a fost dus la Abrud, iar de aici la Zlatna, pentru ca în final să fie încarcerat la Alba Iulia. Deodată cu el au fost prinşi soţia şi fiul său, precum şi un om care îl ajuta ca servitor. Ajuns la Abrud sub escortă militară tot în ziua de 30 ianuarie 1785, a fost interogat imediat de către maiorul Pückler, asistat de ofiţerii săi şi de magistratul oraşului Abrud. I s-au pus 30 de întrebări, benevolum examen (adică fără tortură; tortura la interogatorii era un fapt considerat normal şi obişnuit în acea epocă). În ziua de 1 februarie 1785 a fost dus sub escortă militară la Alba Iulia, unde a ajuns în aceeaşi zi, fiind întemniţat în cazematele care se aflau sub clădirea gărzii mari. (clădirea nu mai există în zilele noastre, fiind demolată în secolul al XVIII-lea).Aici a fost despărţit de soţie şi fiu, care fuseseră şi ei duşi la Alba Iulia.
      La 7 februarie 1785 vestea prinderii lui Crişan a ajuns la împăratul Iosif al II-lea, care a dispus recompensarea celor care l-au prins cu suma de 300 ducaţi, pe care să-i împartă între ei.Ştiind ce avea să urmeze, Crişan se spânzură în închisoare cu nojiţele de la opinci, la data de 13 februarie 1785. Capul său a fost expus într-o ţeapă în faţa propriei case.Trupul i-a fost despicat de călău în bucăţi, iar acestea trimise şi expuse public în diverse localităţi (Abrud, Bucium, Brad şi Mihăileni) ai căror ţărani se răsculaseră, cu scopul de a-i îngrozi pe aceştia şi a-i descuraja, ca să nu mai încerce pe viitor să se ridice împotriva nobilimii maghiare din Transilvania. În prezent în satul Crişan din judeţul Hunedoara se poate vizita casa lui Crişan, reconstituită la mijlocul anilor 1970 şi care adăposteşte şi un mic muzeu dedicat răscoalei ţărăneşti de la 1784.
Surse:
Giurescu, Constantin C. – Istoria românilor, volumul III, ediţia a V-a, Editura BIC ALL, Bucureşti, 2007
Prodan, David – Răscoala lui Horea, volumele I şi II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979

http://www.dacoromania-alba.ro/nr20/220.htm

https://ziarulunirea.ro/horea-si-closca-executati-pe-dealul-furcilor-din-alba-iulia-in-28-februarie-1785-crisan-s-a-spanzurat-in-inchisoare-363239/

http://www.dacoromania-alba.ro/nr06/prima.htm

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here