S-a întâmplat în 13 aprilie 2012: A murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-al doilea război mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru al Academiei Române (n. 8.IV.1933).
Florin Constantiniu s-a născut pe 8 aprilie 1933, la Bucureşti. Din 1999 a fost membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 2006 a fost ales membru titular al Academiei Române. Şi-a făcut studiile secundare la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti, după care a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1951-1956). În 1968 şi-a susţinut teza de doctorat: „Relaţiile agrare din Ţara Românească în secolul al XVIII-lea”. Din 1957 a fost cercetător în cadrul Institutului de Istorie „N. Iorga” din Bucureşti, iar în 1977, 1983 şi 1987 a realizat cercetări în Franţa şi SUA.
Este autorul a numeroase cărţi, studii şi articole, apărute în ţară şi în străinătate, referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României: „Un proiect românesc de coaliţie antiotomană din ultimul sfert al sec. XVI” (1963); „Relaţiile agrare din Ţara Românească în sec. XVIII” (1972), lucrare distinsă cu Premiul „N. Bălcescu” al Academiei Române; „Premisele apariţiei statelor feudale româneşti” (1974); „De la Mihai Viteazul la fanarioţi. Observaţii asupra politicii externe româneşti” (1975).
A continuat cu: „Geneza feudalismului românesc” (1978); „Sensibilităţi şi mentalităţi în societatea românească a sec. XVII” (1980); „Însemnările unui agent secret britanic din ajunul insurecţiei române din august 1944” (1982); „Iobăgia în istoriografia română” (1983); „Constantin Mavrocordat” (1985); „Relaţiile agrare în timpul lui Constantin Brâncoveanu” (1988); „Între Hitler şi Stalin. România şi Pactul Ribbentrop-Molotov” (1991); „Când începe epoca fanariotă?” (1992).
A mai scris, de asemenea şi: „Dictatul de la Moscova (26-28 iunie 1940) şi relaţiile sovieto-germane” (1993); „Trecerea Nistrului. 1941. O decizie controversată” (1995, în colab.); „România în război. 1941-1945” (1995, în colab.); „O istorie sinceră a poporului român” (1997, 1999, 2001), „Doi ori doi fac şaisprezece. A început războiul rece în România?” (1997); „De la războiul fierbinte la războiul rece” (1999); „P.C.R., Pătrăşcanu şi Transilvania” (1945-1946) (2001); „1941. Hitler, Stalin şi România” (2002).
Florin Constantiniu a colaborat şi la volumele: „Documente privind relaţiile agrare din veacul al XVIII-lea” (2 vol., 1961, 1966); „Istoria României, vol. III” (1964); „Istoria lumii în date” (1969); „„Istoria României în date” (1971); „Istoria poporului român” (1971); „Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar” (1968); „România în anii celui de-al doilea război mondial” (3 vol., 1989); „Sovietizarea României. Percepţii anglo-americane” (1993); „Misiunile lui A. I. Vîşinski în România” (1997).
Florin Constantiniu a fost distins cu Ordinul naţional „Pentru Merit” în grad de cavaler, în anul 2000. A murit la 13/14 aprilie 2012, la București.
Surse:
https://www.mediafax.ro/cultura-media/academicianul-florin-constantiniu-a-murit-la-varsta-de-79-de-ani-9524364
https://adevarul.ro/cultura/istorie/in-memoriam-academician-florin-constantiniu-1_516a5023053c7dd83f078c93/index.html
https://carturesti.ro/carte/in-memoriam-florin-constantiniu-229110
Alte articole găsiţi aici.
Nicolae Uszkai
