S-a întâmplat în 13 aprilie 1893, 13/25

0
31

      S-a întâmplat în 13 aprilie 1893, 13/25: A murit Constantin Căpităneanu (n. 17 noiembrie 1844, Curtea de Argeş, judeţul Argeş – d. Piteşti, judeţul Argeş), astronom, geodez, cartograf, ofiţer al armatei române în timpul Războiului de Independenţă al României din anii 1877-1878.

        S-a născut la Curtea de Argeş din părinţi originari din Macedonia. Se cunosc puţine date despre copilăria şi adolescenţa sa. La dorinţa părinţilor, a urmat cursurile seminarului teologic, pe care l-a absolvit. S-a înscris ulterior la Şcoala Militară din Bucureşti, pe care a absolvit-o la 10 iulie 1864, cu gradul de sublocotenent de geniu. La această şcoală a fost coleg de promoţie cu viitorul general Iacob Lahovari şi cu viitorul său colaborator, Constantin Brătianu.

          După absolvirea Şcolii Militare a rămas în cadrul acesteia ca ofiţer-repetitor, activând la mai multe dintre catedrele acestei şcoli. În anul 1868 este trimis în Franţa, pentru a studia astronomia, pasiunea sa, în cadrul Observatorului astronomic din Paris. A absolvit cursurile teoretice de astronomie în anul 1870, fiind încadrat la Observatorul astronomic pe post de observator.

         S-a întors în ţară, în anul 1872 fiind propus de către generalul Ion Emanoil Florescu pentru trimiterea în Franţa, pentru a studia organizarea şi executarea lucrărilor astronomice şi geodezice. Necesitatea existenţei unor specialişti români în aceste domenii venea ca urmare a înfiinţării Depozitului de război în anul 1868 (devenit Institutul Geografic al Armatei în anul 1895) şi a începerii de către acesta a lucrărilor pregătitoare pentru executarea ridicării hărţii celor două Principate Române.
          Constantin Căpităneanu a studiat astronomia şi geodezia pentru o vreme în Franţa şi Italia, apoi s-a întors din nou în ţară şi a lucrat la prima hartă a României, numită a celor trei Constantini (Constantin Barozzi, coordonatorul lucrării, Constantin Căpităneanu, astronom şi geodez şi Constantin Brătianu, cartograf). Încă de la apariţia, în 1875, a Buletinului Societăţii Geografice Române, al cărei membru fondator a fost, Constantin Căpităneanu publică numeroase studii şi articole în care se fac cunoscute rezultatele cercetărilor proprii sau împărtăşeşte din experienţa acumulată în perioada cât a lucrat în Franţa şi Italia.

        Una dintre cele mai importante realizări ale lui Constantin Căpităneanu rămâne contribuţia pe care acesta a avut-o la întocmirea hărţii României, denumită de academicianul Ştefan Hepites „Harta celor trei Constantini: Constantin Barozzi, întemeietorul, Constantin Căpităneanu, astronomul şi geodezul şi Constantin Brătianu, cartograful“.

           Partea care îi revine lui Constantin Căpităneanu este cea legată de astronomie, el fiind cel care a determinat coordonatele punctelor principale ale Moldovei, deşi avea la dispoziţie mijloace materiale şi aparatură ştiinţifică deosebit de modeste. Împreună cu astronomul austriac F. Kuhnert, el întocmeşte lucrarea intitulată Determinarea diferenţei de longitudine dintre Iaşi şi Cernăuţi, apărută la Bucureşti în 1881 şi considerată ca deosebit de important la vremea respectivă.

       Tot lui i se datorează proiectul construirii unor clădiri destinate determinărilor astronomice, precum cea de la Iaşi amenajată în 1875 şi considerată a fi primul observator astronomic de la noi şi cea de la Bucureşti construită în 1877, cu a cărei aparatură a fost determinată diferenţa de longitudine dintre Bucureşti şi Braşov.

       A participat la campania din Bulgaria în timpul Războiului de Independenţă al României, între anii 1877-1878, efectuând servicii de curierat şi recunoaştere. Numit la un moment dat şef al Serviciului Geodezic al Armatei, va rămâne în această funcţie până în anul 1889.

        A fost decorat cu decorat cu „Steaua României”, în grad de ofiţer, „Coroana României”, „Virtutea Militară” de aur (20 decembrie 1877), „Trecerea Dunării” şi „Apărătorilor Independenţei”.

         A avansat în cariera militară până la gradul de locotenent-colonel, fiind considerat primul astronom român al Vechiului Regat al României. A fost întemeietorul observatoarelor astronomice de la Iaşi (1875) şi Bucureşti (1877). A decedat la 13/25 aprilie 1893, la Piteşti, judeţul Argeş.
     Meritele ştiinţifice ale locotenent-colonelului Constantin Căpităneanu, pionier al astronomiei şi geodeziei româneşti, au fost recunoscute nu numai în ţara noastră, ci şi peste hotare. Referindu-se la „lucrările ştiinţifice făcute de Constantin Căpităneanu la Observatorul din Paris“, într-o notă a astronomului francez Perigaud se menţiona: „Analele observatorului din Paris pe 1869-1870 cuprind, deci, pentru cercul lui Gambey şi pentru marele meridian, numeroase pagini semnate Căpităneanu, care fac cea mai mare cinste astronomului Român. În diferite lucrări ce i-au fost încredinţate nu numai că s-au distins prin exactitate, prin îndemânarea şi prin precizia sa, dar au dat dovezi de o reală aptitudine pentru studiul astronomiei“.
Surse:

*** – Armata română şi patrimoniul naţional, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2010

http://www.mastcibinium.ro/uploaduri/1844_17_11_CCapiteanu.pdf

https://adevarul.ro/locale/pitesti/povestea-constantincapitaneanu-astronomul-desenat-harta-romaniei-moderna-1_5a1592c15ab6550cb86c3a95/index.html

http://www.fluierul.ro/jsp/article/indexDisplayArticle.jsp?artid=1183614&title=povestea-lui-constantin-capitaneanu-astronomul-care-a-desenat-prima-harta-a-romaniei-moderna

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here