S-a întâmplat în 11 iulie…

0
30

S-a întâmplat în 11 iulie…

– „Ziua Mondială a Populaţiei”; se celebrează anual, la recomandarea din iunie 1989 a Consiliului Director al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare-PNUD; marchează „Ziua celor cinci miliarde” de locuitori ai Terrei, celebrată în întreaga lume la 11 iulie 1987.

-1405: Navigatorul chinez Zheng He, în fruntea unei flote maritime de 208 vase, cu un tonaj total de peste 7.000 tone si echipaje reunind 20.000 de oameni, pleacă într-o temerară expediție spre Oceanul de Vest (Oceanul Indian si Marea Roșie de astăzi). Aceasta a constituit un eveniment unic în istoria navigației mondiale, precedând cu aproape un secol expediția navigatorului spaniol de origine italiană Cristofor Columb, descoperitorul Americii.

– 1428: Prima atestare a Mănăstirii Horaiţa (judeţul Neamţ), emisă de Cancelaria lui Alexandru cel Bun, domnul Moldovei (1400-1432). Mănăstirea Horaiţa este aşezată la altitudinea de 600 de metri, nu departe de poalele muntelui Horăiciorul – 1.076 de metri, lângă versantul răsăritean al munţilor Stânişoarei din Carpaţii Orientali şi intre mănăstirile Almaş si Varatec.

– 1593: A murit pictorul italian Giuseppe Arcimboldo. Giuseppe Arcimboldo (n. 1527, Milano – d. Milano) a fost un pictor italian exponent al manierismului, cunoscut mai ales datorită figurilor alegorice executate prin combinaţia diverselor obiecte şi vieţuitoare (fructe, legume, peşti, păsări, cărţi etc.), legate metaforic de subiectul reprezentat. Manierism (ital.: maniera = stil, manieră), termen care caracterizează stilul artistic între apogeul Renaşterii şi începuturile stilului baroc şi ale Clasicismului, dezvoltat în Italia începând aprox. cu anul 1520. Sfârşitul manierismului este apreciat de diverşi istorici ai artei între anii 1580 şi 1650. La început simbol al unei rupturi cu obiectivele Renaşterii, manierismul desena o decadenţă în contradicţie cu idealurile de armonie ale generaţiilor anterioare. În zilele noastre, manierismul apare mai de grabă ca o continuare a căutărilor şi realizărilor artiştilor reprezentativi ai Renaşterii.Începând cu anii 1527-1530, spiritul renascentist suferă o criză brutală care distruge optimismul senin al începutului de secol. Jefuirea Romei (Sacco di Roma) în anul 1527 de către mercenarii spanioli şi germani în slujba habsburgilor, sinonimă cu prăbuşirea puterii papale, influenţa crescândă a Spaniei în politica statelor Italiei şi măsurile Bisericii Catolice împotriva progresului alarmant al Reformei, toate acestea constituie fondul din care se detaşează preocupările artiştilor din vremea respectivă. În acest sens, manierismul îndeplineşte tendinţa de transformare arbitrară şi de deformare a realului, exacerbarea subiectivităţii creatorului pe calea unei expresivităţi specifice, în căutarea marilor formule stilistice: „la maniera”. Două opere ale lui Gian Paolo Lomazzo au servit în acel timp artiştilor să-şi definească relaţiile cu procesul de creaţie artistică: Trattato dell’arte della pittura, scoltura et architettura (Milano, 1584) şi Idea del tempio della pittura (Milano,1590). Termenul de „manierism” a fost introdus de istoricul de artă elveţian Heinrich Wölfflin la începutul secolului al XX-lea în lucrarea Das problem des Stils in der bildenden Kunst („Problema stilului în arta plastică”, 1912).
– 1714: Dimitrie Cantemir este ales membru de onoare al Academiei din Berlin. Este pentru prima dată când un român este ales intr-un for ştiinţific international.

– 1780: A apărut, în limba latină, prima gramatică a limbii române – „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae” de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai.

 – 1789: Marchizul de La Fayette a prezentat in Franta, Adunării Naţionale, proiectul legislativ, valabil şiîin prezent „Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetăţeanului” .Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului (în franceză Déclaration des Droits de l’Homme et du Citoyen) este carta fundamentală prin care au fost puse, în Franţa şi în lume, bazele democraţiei moderne. Declaraţia cuprinde un preambul şi 17 articole, care combină dispoziţiile privind drepturile a trei categorii de persoane: „drepturile oamenilor” (francezi, străini sau inamici). – articolele 1, 2, 3, 4, 7, 9 şi 10, „drepturi ale cetăţenilor” (cetăţeni francezi), care reamintesc şi întăresc libertăţile civile – articolele 6 şi 14 şi „drepturi ale societăţii” (naţiunea franceză), care sunt componente constituţionale – articolele 13, 15 şi 16.Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului din 1789 a inspirat, în secolul al XIX-lea, un mare număr de texte similare în diferite ţări din Europa şi America Latină. Tradiţia revoluţionară franceză este, de asemenea, prezentă în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950 (convenţie ratificată şi de România, la data de 20 iunie 1994).

– 1866:Camera a adoptat Constituţia Romaniei pe care a depus jurământ Carol I.

– 1882: S-a născut Riccardo Pick-Mangiaglli, compozitor şi pianist italian de origine cehă (m. 1949).

– 1885: S-a născut pictorul cubist francez Roger de La Fresnaye (m.  27 noiembrie 1925).

– 1909, 11/24: S-a născut Constantin Noica, filosof şi eseist; mentor spiritual în cadrul aşa-numiteiŞcoli de la Păltiniş”; deţinut politic între anii 1958 şi 1964; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1987).

– 1916: S-a născut (în Australia) fizicianul rus Aleksandr M. Prohorov; a realizat primul generator cuantic în domeniul frecvenţelor ultraînalte; această realizare a sa (alături de altele) a dus la apariţia unui nou domeniu al ştiinţei – electronica cuantică; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1964, împreună cu compatriotul său Nikolai Basov şi cu americanul Charles Townes, pentru punerea la punct a laserului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2002).
– 1917, 11/24.VII – 1/14.VIII: Bătălia de la Mărăşti; puternică ofensivă a Armatei a II-a române, comandată de generalul Alexandru Averescu, în cooperare cu Armata a IX-a rusă, soldată cu o importantă victorie împotriva armatei germane. – 1920: S-a născut (la Vladivostok, Rusia) Yul Brynner, actor de film american de origine rusă (m. 1985).

– 1925: S-a născut tenorul suedez Nicolai Gedda.

– 1926: S-a născut Pierre de Boisdeffre, romancier, critic şi istoric literar francez (m. 2002).

– 1927: S-a născut fizicianul american Theodore Harold Maiman, inventatorul primului laser funcţional (m. 2007).

– 1929: S-a născut baritonul german Hermann Prey (m. 1998).

– 1929: S-a născut basul Constantin Gabor.

– 1934: S-a născut Giorgio Armani, creator de modă şi întreprinzător Italian.

– 1937: A murit George Gershwin, compozitor, pianist şi dirijor american; a creat aşa-numitul jazz simfonic (n. 1898) („Rapsodia albastra“, „Un american la Paris“).

– 1939: A murit istoricul britanic Harold William Temperley, unul dintre cei mai de seamă istorici ai vremii; a fost atras şi de istoria Ţărilor Române, despre care a publicat numeroase studii şi documente; membru corespondent străin al Academiei Române din 1933 (n. 1879).

– 1940: În condiţiile declanşării celui de-al Doilea Război Mondial, România se retrage din Liga Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), care din 1938 îşi continua o existenţă pur formală.

– 1947: S-a născut Victor Surdu; de profesie inginer horticultor, a fost, între 1989 şi 1990, ministru al Agriculturii; între 1990 şi 1996 a fost preşedinte al Partidului Democrat Agrar (PDAR); din 2001, era membru al PSD, iar din 2008, deputat de Neamţ (m. 2011).

– 1949: S-a născut Liliana Ursu, poetă, prozatoare şi traducătoare; din 1981 a lucrat la Radiodifuziunea Română ca realizatoare de emisiuni culturale.

– 1950: A murit Timotei Popovici, compozitor şi dirijor (n. 1870).

– 1955: S-a născut Mariana Buruiană, actriţă, traducătoare, scriitoare.

– 1955: S-a născut interpreta de muzică populară Maria Dragomiroiu.

– 1956: S-a născut artistul vizual Petru Lucaci, preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România (din martie 2012); preşedinte interimar al UAPR din 2010.Petru Lucaci (n. Arad) este un artist vizual român, profesor univeritar la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. Genurile artistice în care se exprimă sunt: pictură, gravură, grafică, fotografie, happening şi new media.

– 1959: S-a născut compozitoarea şi interpreta americană Suzanne Vega.

– 1959: S-a născut Richie Sambora, chitarist american (component al trupei Bon Jovi).

– 1967: A murit Garabet Avakian, violonist şi profesor (n. 1908).

– 1973: A murit Radu Brateş, poet şi prozator (n. 1913).

– 1975: Arheologii chinezi anunta descoperirea „Armatei din teracota”.

– 1989: A murit Sir Laurence Olivier, actor şi regizor englez de teatru şi film; reprezentant ilustru al şcolii teatrale engleze, în primul rând al celei shakespeariene (n. 1907).

– 1995: A murit Mihai Horia Botez, matematician român stabilit în SUA din 1987; ambasador al României în SUA în perioada noiembrie 1994 – iulie 1995 (n. 1940).

– 1995: A avut loc masacrul de la Srebrenica, în estul Bosniei, când 8.000 de musulmani au fost ucişi de forţele sârbe bosniace, în timpul războiului bosniac (martie 1992 – noiembrie 1995); este cel mai sângeros episod pe care l-a cunoscut Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

– 1997: A murit artista plastică Georgeta Năpăruş (n. 1930).

– 1997: Președintele SUA, Bill Clinton, a efectuat o scurtă vizită la București, prilej cu care are o convorbire cu președintele României, Emil Constantinescu, și ține o cuvântare în Piața Universității.

– 2002: A murit Paul Ioachim, actor, dramaturg şi regizor (n. 1930).

– 2011: A murit artistul plastic Alexandru Chira; a realizat ansamblul monumental  „De-semne spre cer, pentru ploaie şi curcubeu”, de la Tăuşeni, judeţul Cluj, considerat de critica de specialitate ca fiind cea mai importantă lucrare contemporană de această factură din România (n. 1947).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here