S-a întâmplat în 11 august 1690

0
13

S-a întâmplat în 11 august 1690: Victoria de la Tohan–Zărneşti împotriva armatelor habsburgice comandate de generalul Heissler şi impunerea pe tronul Ardealului a lui Imre Thököly, cu participarea lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti (1688–1714).

        Bătălia de la Tohan–Zărneşti (11/21 august 1690) a fost o acţiune militară iniţiată de Emeric Thököly, comandantul militar al curuţilor şi pretendent la tronul Transilvaniei, împotriva trupelor imperiale conduse de generalul Donat Heissler(cu participarea lui Constantin Brâncoveanu de partea transilvănenilor).
        Domnul muntean, Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714), a continuat relaţiile diplomatice iniţiate de Cantacuzini, pe tot parcursul secolului al XVII-lea (cu Imperiul Habsburgic, Rusia, Polonia sau grupuri influente de la Constantinopol). Incertitudinile ce au marcat începuturile domniei s-au răsfrânt negativ asupra contactelor cu imperialii, care au decis să acţioneze militar împotriva Ţării Româneşti.Un corp de oaste habsburgic, sub comanda lui Donat Heissler a intrat în Ţara Românească, la începutul anului 1689, şi a înaintat până la Bucureşti, pe care îl va ocupa.
        Curtea munteană a încercat, în repetate rânduri, să-i convingă pe imperiali de oportunitatea de a se retrage şi de a reveni la masa negocierilor. Refuzul acestora l-a determinat pe domn, aflat temporar la Ruşi (Prahova), să solicite ajutor otoman şi tătar, în vederea restabilirii sale în scaunul de la Bucureşti.Apelului său au răspuns Cerchez Ahmed paşa şi Gazi Ghirai, fiul hanului tătar. Posibilitatea unui încleştări de forţe habsburgo-tătaro-otomane l-a îngrijorat pe Donat Heissler, care şi-a retras trupele spre Transilvania.Moartea principelui Mihai Apafi I (15 aprilie 1690) şi problema succesiunii la tron au complicat situaţia politică locală.
        Constantin Brâncoveanu a decis intervenţia în chestiunile intestine ale statului transilvan, încercând să impună candidatura lui Emeric Thököly, liderul curuţilor şi adversar declarat al Vienei. Bătălia dintre detaşamentele lui Heissler şi armata eterogenă coordonată de Thököly, formată din trupe transilvane, otomane, tătare, corpul armat al lui Brâncoveanu, ca şi cel trimis de omologul să moldovean, Constantin Cantemir (1685 – 1693), s-a desfăşurat la Zărneşti (judeţul Braşov), la 11/21 august 1690.Imperialii au suferit o grea înfrângere, Donat Heissler fiind luat prizonier.Domnul muntean s-a retras spre Bucureşti, evitând contraofensiva Casei de Austria, prin Ludwig von Baden.După restabilirea raporturilor dintre casa de Habsburg şi Transilvania, relaţiile diplomatice dintre Constantin Brâncoveanu şi Viena au cunoscut o evoluţie favorabilă.
       Să vedem un pic mai în detaliu cum s-au petrecut lucrurile… La început de noiembrie 1689, trupele imperialilor intră în Ţara Românească pe la Cerneţi. O lună mai târziu, un detaşament condus de generalul Donat Heissler coboară munţii spre Ţara Românească, pe la Bran. Istoricul Dinu C. Giurescu arată că se cerea domnului întreţinerea, peste iarnă, a 15.000 de soldaţi şi o contribuţie de 800.000 de florini, din care urma să se scadă preţul a 1.500 de cai ce trebuiau livraţi. Brâncoveanu a acceptat mare parte a acestor cereri, însă a cerut ajutor turcesc. „Anonimul Brâncovenesc“ arată că acest „ghenărariu ce-l chema Haizler, carele era mai mare peste neamţii din Ardeal“, a fost atras de Constantin Bălăceanu, care „cu avuţie“ ce avea, „îl făcuse prieten şi începea a lucra ficleşug asupra ţării şi a domnului“. „Letopiseţul Cantacuzinesc“descrie o întâlnire dintre Constantin Brâncoveanu şi generalul Heissler la Drăgăneşti, „arătând acel gheneraleş mare liubov cătră Costandin-vodă, rugându-l, cu toată credinţa, ca să-l înveţe ce va face. Şi au spus adevărul că această venire a lui cu oştile o au făcut pre minciunile acelui Bălăcean, că el s-au lăudat cum după ce va veni aicea în ţară, să va închina la dânsul toată boierimea, şi toată ţara, iar n-au fost aşa. Deci Costandin-vodă încă i-au spus tot adevărul, cum că tătarăi vor să vie în ţară la dânşii, şi făcându-i mare cinste, l-au ospătat şi s-au întors iar la Bucureşti cu mare frică“. Cel ce ocupase capitala ţării venea, aşadar, să ceară sfat domnului muntean.
         Fără a scoate sabia din teacă, Brâncoveanu a purtat discuţii atât cu austriecii, cât şi cu otomanii: „Înţelegând de venirea nemţilor, numaidecât s-au sculat sultanul cu tătarăi şi au trimis nainte soli la Costandin-vodă, spuindu-i că sunt viitori aicea în ţară asupra nemţilor“.Având informaţii din ambele tabere şi nefiind duşman nici uneia, Brâncoveanu s-a retras la Buzău, în expectativă. A obţinut chiar din partea turcilor făgăduinţă că nu vor robi ţara „numai ci merg asupra nemţilor, care sunt vrăjmaşi lor“.
         Anton Maria del Chiaro arată abilitatea domnului român, care s-a apărat în faţa turcilor motivând că nu se poate opune unui duşman superior numeric. Bucureştiul a fost ocupat vreme de şase săptămâni, însă trupele lui Heissler s-au retras la aflarea veştii că se pregăteşte o armată de 50.000 de turci şi 10.000 de unguri răzvrătiţi, sub comanda contelui Imre Thokoly. Vestea apropierii turcilor le-a dat-o tot Brâncoveanu, care nu dorea să-i fie transformată capitala în teatru de război: „Să spuie şi lui Haizler, şi alte capete aceia ca să să scoale şi să să ducă de acolo, de sântu creştini, să nu aducă istovul pustiirii ţării, iar de vor să să bată, nu să să închiză în Bucureşti, iasă afară departe în câmpu să să bată“ (Radu Greceanu).De Boboteaza anului 1690, Brâncoveanu a participat la slujba de la Episcopia din Buzău, a doua zi intrând în Bucureştiul eliberat de sub asediul nemţilor. La jumătatea lui februarie au ieşit şi turcii din ţară, urmărindu-i, spre nord, pe austrieci.
        Bătălia finală s-a dat în afara graniţelor Ţării Româneşti, în munţi, la Zărneşti-Braşov (Principatul Transilvaniei), pe 11 august 1690.Del Chiaro arată că nemţii, deşi inferiori numeric, „dădură piept cu turcii şi victoria ar fi fost de partea lor, dacă ungurii sosiţi în ajutorul lor n-ar fi fugit chiar la începutul luptei“.A fost o înfrângere grea pentru imperiali, generalul Donat Heissler a căzut prizonier, iar Constantin Bălăceanu a fost ucis. Brâncoveanu a asistat la bătălie de pe vârful unui deal vecin şi a mijlocit chiar eliberarea generalului austriac. Turcii şi-au continuat ofensiva dincolo de munţi, impunând pe Imre Thokoly principe al Transilvaniei la Alba Iulia.
        Contraofensiva imperială condusă de marchizul de Baden i-a împins înapoi în Ţara Românească pe învingătorii de la Zărneşti. Întorşi în Muntenia, ungurii „se purtară ca în ţară duşmană, cauzând mari neajunsuri populaţiei“. A intervenit însă „isteţimea politică“a lui Constantin Brâncoveanu, „recunoscută de turci ca şi de nemţi“, după mărturia lui del Chiaro. Domnul român se plânse Porţii că îi este imposibil să plătească tributul câtă vreme ungurii ruinează ţara prin jaf. Răspunsul turcilor a fost următorul: „Cine, sub pretext de refugiu prietinesc, se poartă ostil în ţara voastră, merită să fie tratat ca inamic.Aveţi autoritatea şi aplicaţi-o după nevoie“. Îndepărta, astfel, încă un inamic din ţară.
       După acest război pe care l-a împins dincolo de graniţele ţării şi în care a scutit de la participare pe români, Brâncoveanu a continuat politica externă abilă. Cu turcii era împăcat, mai ales că restabilise liniştea în ţară.Cu austriecii rămăsese în relaţii bune, nefiind nici o clipă duşman şi eliberându-le chiar pe generalul Heissler De altfel, după aceste evenimente a cultivat mai abitir relaţia cu Sfântul Imperiu Roman, întreţinând o vastă corespondenţă şi primind o serie de privilegii.

Surse:

George Marcu (coord.), Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor, Editura Meronia, Bucureşti 2011

Petru Otu (coord), 100 de mari bătălii din istoria României, Editura Orizonturi, 2011

Prof. Dr. Constantin Rezachevici, Bătălia de la Zărnești – 1690, reeditare cu contribuția Pr. Ion Andrei Gh. Țârlescu, Ed. Andreas, București 2014

https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/an-omagial/o-batalie-castigata-cu-sabia-diplomatiei-90429.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here