S-a întâmplat în 11 aprilie…

0
31

S-a întâmplat în 11 aprilie…

– „Ziua Internaţională a Pacientului cu Parkinson”, stabilită, în 1997, la iniţiativa Asociaţiei Europene Împotriva Bolii Parkinson şi cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Data a fost aleasă ca fiind ziua în care s-a născut, în anul 1755, medicul James Parkinson, cel care a scris pentru prima dată despre această boală în lucrarea „Eseu despre paralizia tremurătoare” (1817).

– Sf. Ierarh Calinic de la Cernica; monah din 1808, stareţ al Mănăstirii Cernica din 1818, episcop al Râmnicului din 1850, a murit la 11.IV.1868; la 28.II.1955, episcopul Calinic a fost canonizat de Sf. Sinod al BOR, iar moaştele i-au fost aşezate în biserica Sf. Gheorghe de la Cernica, ctitoria sa (Calendarul Creştin-Ortodox).

– „Ziua internaţională a celor eliberaţi din lagărele de concentrare fasciste”; este marcată în ziua eliberării, la 11.IV.1945, de către Forţele Aliate, a lagărului de la Buchenwald (simbol al ororilor naziste). Considerat unul dintre cele mai mari lagăre de concentrare de pe pământ german, lagărul de concentrare Buchenwald a fost înfiinţat pe muntele Ettersberg, lângă Weimar, Thuringia, Germania, în iulie 1937.

– 146: S-a născut Septimius Severus, împarat roman (193–211), fondator al dinastiei Severilor. Lucius Septimius Severus, cu numele întreg, Lucius Septimius Severus Augustus (n. Leptis Magna, Africa – d. 4 februarie 211, la Eboracum, Britannia) a fost împărat roman din 9 aprilie 193 până în 211. Cu el a început accederea la putere a provincialilor având ascendenţă neromană şi dinastia Severilor, al căror eponim este.

– 1514: A murit Bramante, pictor şi arhitect italian. Donato di Pascuccio d’Antonio, cunoscut sub numele de Bramante, (n. 1444, Monte Asdrualdo, Roma), a fost un pictor şi arhitect italian, considerat, alături de Michelangelo şi Rafael, una dintre cele mai mari personalităţi artistice ale Renaşterii italiene. În 1503 este ales arhitect al scaunului papal de către Iuliu al II-lea, care l-a îndrăgit foarte mult. Bramante era un om vesel, căruia îi plăcea să fie de folos aproapelui său. Era prietenul oamenilor de talent pe care îi ocrotea, aşa cum a făcut cu Rafael Sanzio din Urbino. A dus o viaţă vrednică de cinste şi plină de strălucire. Iubea poezia şi o asculta cu plăcere. S-a bucurat în timpul vieţii de o faimă uriaşă, iar după moarte de una şi mai mare. A murit în 1514, fiind înmormântat la biserica Sfântul Petru, fiind însoţit în ultimul său drum de întreaga curte papală şi de toţi sculptorii, pictorii şi arhitecţii din Roma.

– 1680: Apare, la Iaşi, „Psaltirea de-nţăles a sfântului împărat proroc David”, cu text slavo-român, tradusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei (cunoscută sub denumirea de „Psaltirea slavo-română”.

– 1744: A murit Antioh Cantemir, scriitor iluminist şi diplomat rus de origine română; fiul mezin al lui Dimitrie Cantemir (domnitor al Moldovei între anii 1710 şi 1711); unul dintre iniţiatorii clasicismului în literatura rusă (n. 1709).Era fiul mezin al domnului Dimitrie Cantemir şi al doamnei Casandra, fiica lui Şerban Cantacuzino.Nu trebuie confundat cu Antioh Cantemir, fratele lui Dimitrie Cantemir.

– 1755: S-a născut James Parkinson, medic englez.Cea mai importantă lucrare a lui James Parkinson a fost un scurt tratat medical intitulat  „Eseu depre paralizia vibrantă” în care aduce pentru prima dată în atenţie efectele bolii care avea să-i poarte numele. El denumeşte această bolă „paralysis agitans”, iar descrierea clincă a bolii este făcută cu acurateţe, chiar dacă terminologia folosită pare perimată: „mişcări involuntare, tremor, slabirea muschilor, afecţiuni ale intelectului şi ale simţurilor”. Patru decenii mai târziu, Jean-Martin Charcot adăuga şi rigiditatea ca simptom al acestei afecţiuni pe care o şi denumeşte Boala Parkinson.Deşi Parkinson este una dintre cele mai cunoscute boli eponime, Ja¬mes Parkinson n-a beneficiat de prea multă atenţie din partea englezilor, până când un american, J.G. Rowntree, publică în 1912 un articol intitulat „Născut englez, dar uitat de englezi şi de lumea întreagă – aceasta a fost soarta lui James Parkinson”.

 – 1814: Napoleon Bonaparte a fost exilat pe Insula Elba.

– 1830: S-a născut Emanoil Bacaloglu, matematician român. Emanoil Bacaloglu (n. Bucureşti – d. 30 august 1891) a fost un fizician, chimist şi matematician român, de origine greacă. A fost profesor de fizică la Universitatea Bucureşti şi membru al Academiei Române din 1879.A participat la Revoluţia de la 1848.Este creditat cu primele lucrări ştiinţifice româneşti de matematică, fizică şi chimie, contribuind astfel la crearea terminologiei în limba română pentru aceste domenii.Este şi unul dintre principalii iniţiatori ai „Societăţii de ştiinţe fizice”, înfiinţată în 1890.

– 1834: Se prezintă, la Iaşi,  piesa lui Gheorghe Asachi „Cantata pastorală” sau „Serbarea păstorilor moldoveni” – primul spectacol muzical în limba română (Matei Millo interpretează primul rol din cariera sa) (11/23), primul spectacol muzical în limba română, in care Matei Millo interpretează primul rol din cariera sa.Printre actori s-au aflat tinerii Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Dimitrie Gusti şi alţii.

– 1854: S-a născut, la Galaţi, Ioan S. Neniţescu (n.1901), publicist, poet şi dramaturg român. A publicat: Flori de primăvară (versuri, 1880), Şoimii de la Războieni (poem, 1882), Pui de lei (poezii eroice şi naţionale), Radu de la Afumaţi (dramă istorică, 1897) şi altele.

– 1854: A murit medicul german Carl Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (n. 1799).

– 1858: S-a născut, la Bucureşti, Barbu Delavrancea (m.1918), scriitor, avocat şi om politic român.Membru titular al Academiei Române (1912).A cultivat nuvela idilică (Sultănica, 1885), povestirea poematică şi baladescă, basmul nuvelistic.Prin Hagi Tudose (1903) realizează caractere în sens clasic. Trilogia dramatică: Apus de soare (1909), Viforul (1910) şi Luceafărul (1910), are în centru figura grandioasă a lui Ştefan cel Mare.A fost un orator remarcabil şi publicist pasionat.De mai multe ori ministru. Primar al Capitalei (1899 şi 1906).

– 1871, 11/24: S-a născut pictorul Theodor Pallady(d. 16 august 1956, Bucureşti).

 -1875: A murit Samuel Heinrich Schwabe, astronom german, autorul primului desen detaliat al marii pete roşii de pe Jupiter (n. 1789).

– 1875: A încetat din viaţă, la Sibiu, Francisc Binder (n.1824), farmacist şi călător român. A intreprins trei călătorii în Orientul Apropiat şi Africa (1849; 1859–1860; 1861–1862). A navigat pe Nilul Alb şi a ajuns până în regiunea bazinului fluviului Congo.

– 1877: Trupele ţariste trec frontiera României, îndreptându-se spre frontul din Balcani.

– 1880: S-a născut dirijorul italian Bernardino Molinari (m. 1952).

-1880: Se înfiinţează administraţia de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcţiunea princiară (din 1883, generală) a Căilor Ferate Române, instituţie care consacră iniţialele CFR. Din acel moment, statul român a început să preia, prin răscumpărare, liniile de cale ferată de la concesionarii străini (11/23).

– 1880: S-a înfiinţat Banca Naţională a României. Primul director: Eugeniu Carada (ales la 21 februarie 1889).

– 1888: S-a născut, la Iaşi, Gheorghe M. Raşcu (m.1962), geograf şi publicist român. A funcţionat, timp de două decenii, ca profesor de geografie la Seminarul Teologic şi la Liceul militar din Chişinău (1920-1940). Pedagog de excepţie, a publicat numeroase recenzii, cronici muzicale, studii istorico–geografice etc. Cele mai valoroase din lucrările sale tipărite s-au dovedit a fi manualele de geografie apărute în 11 ediţii.

– 1891, 11/23: S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist, considerat clasicul secolului al XX-lea, este unul dintre cei mai mari compozitori ruşi ai tuturor timpurilor; a arătat încă de mic aptitudini pentru muzică, scriind  „Galop indian” la vârsta de numai 5 ani; la 9 ani compune prima operă  „Uriaşul” (m. 1953) Serghei Serghievici Prokofiev a fost un compozitor neo-clasic. De la miniaturi instrumentale până la simfonii, concerte şi muzică de film, creaţia sa cuprinde aproape toate genurile muzicale.

– 1895: A murit chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (n. 1830).

– 1897: S-a născut, la Galaţi, Gheorghe Zane (m.1978), economist român. Membru al Academiei Române. A fost numit decan al operei de reconstruire a istoriei gândirii economice din ţara noastră. Şi-a legat numele de Iaşi prin cei 30 de ani petrecuţi în capitala Moldovei. Cercetător polivalent, a dat contribuţii de valoare în varii domenii: economie politică, istorie economică, istoria doctrinelor economice, finanţe publice, istorie socială.

– 1898: S-a născut Mircea Ştefănescu, dramaturg şi prozator (m. 23.X.1982). Din creaţia sa se remarcă piesele cu tematică istorică; privind dezrobirea ţiganilor (Rapsodia ţiganilor, 1948), viaţa unor artişti (Căruţa cu paiaţe sau Matei Millo, 1949; Ciprian Porumbescu, 1952), personalitatea unor domnitori (Cuza Vodă, 1959) sau a unor mari scriitori români (Procesul d-lui Caragiale, 1962; Eminescu, 1964). A scris comedii şi scenarii cinematografice.

– 1900: Marina americană achiziţionează primul submarin. Construit de către imigrantul irlandez John P. Holland, submarinul Holland’s No. 6 avea 16 m lungime şi era propulsat de un motor de 45 CP.

– 1901: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pianistul Theodor Rogalski (m. 1954, la Zürich). A fost profesor la Universitatea din Bucureşti. A compus muzică simfonică, lucrări de cameră, muzică de film etc. A primit titlul de Maestru Emerit al Artei.

– 1903: S-a născut tenorul Aurel Alexandrescu (m. 13.XII.1982).

– 1905: S-a născut poetul maghiar József Atilla (m. 1937).

– 1905: Principele G.V. Bibescu întreprinde, împreună cu soţia sa Martha, Emanuel Bibescu, inginerul Dimitrie Leonida, soţii Ferekyde şi Claude Anet, o mare expediţie cu automobilul în Persia, traversînd Rusia, Crimeea şi Caucazul.

– 1907: S-a născut inginerul Nicolae I. Manolescu; cercetări în domeniul transporturilor feroviare şi al sintezei numerice, structurale şi cinematice a mecanismelor; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1993).

– 1907,11/24: A murit Simeon Florea Marian, folclorist şi etnograf; a pus bazele cercetării ştiinţifice a folclorului românesc; lucrarea „Chromatica poporului român” reprezintă prima cercetare românească asupra unei probleme de industrie populară (n. 1847).

– 1908: S-a născut dirijorul ceh Karel Ancerl (m.3.VII.1973).

– 1914: S-a născut regizorul canadian de film de animaţie Norman McLaren; în anii ’40 ai secolului XX a revoluţionat animaţia mondială, prin introducerea unor tehnici noi (m. 1987).

– 1914: A avut loc, la Londra, premiera piesei de teatru „Pygmalion”, a scriitorului englez George Bernard Shaw.

– 1916: S-a născut compozitorul argentinian Alberto Ginastera (m. 1983).

– 1918: S-a născut, în Turdaşul Român, jud. Alba, Virgil I. Gligor (m.1977), medic veterinar şi zootehnician român.Membru corespondent al Academiei Române (1963) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (1969). Contribuţia sa principală în experimentul zootehnic se referă la ameliorarea unor rase de porcine.
– 1919: A fost creată Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), ca instituţie autonomă pe lângă Liga Naţiunilor (din 1946, instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva); România este membru fondator. În contextul negocierilor de pace de după încheierea primului război mondial, Conferinţa de Pace din 1919 a stabilit o Comisie a legislaţiei internaţionale a muncii. Comisia a adoptat un text, care la 11 aprilie 1919 a devenit parte a Tratatului de Pace de la Versailles. Cu unele modificări, acest text reprezintă şi astăzi Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Politicile OIM sunt fixate în cadrul Conferinţei Internaţionale a Muncii, care are loc în fiecare an, adunând toţi constituenţii. Conferinţa adoptă noi standarde internaţionale în domeniul muncii, planul de activitate al OIM şi bugetul.
– 1924: S-a născut Val Panaitescu (pseudonimul lui Valeriu Stoleriu), critic şi istoric literar, eseist şi traducător. Membru al Uniunii Scriitorilor Români. A publicat volumele de istorie literară Satira lui Rabelais (1957) şi Umorul lui Queneau (1979). A coordonat volumele Direcţii în critica şi poetica franceză contemporană (1983), Terminologie poetică şi retorică (1994). A efectuat traduceri din Alfred de Musset, Jules Verne, Edmond Rostand etc.

– 1924: S-a născut Gheorghe (Gogu) Viziru, jucător şi antrenor de tenis, personalitate marcantă a tenisului de câmp românesc (m. 2003).

– 1931: S-a născut, în Dăneşti, jud. Vaslui, Ion Mitican, publicist român. A publicat volume despre oraşul Iaşi şi cultura din Moldova: Un veac prin gara Iaşi (1983), Cu Eminescu şi Creangă prin târgul Ieşilor (1990), Prin Iaşi cu Veronica Micle (1996), Palatul Marilor Uniri (2000), Gara amintirilor (2000), Cu Iaşii mână în mână (vol. I-II, 2000, în colab. cu C. Ostap), Iaşii între adevăr şi legendă (2000) şi altele.

– 1932: Premiera, în România, a filmului „Visul lui Tănase”, o coproducţie româno-germană; acest film-scheci de Nicolae Kiriţescu, realizat în studioul  „Tobis” din Berlin, l-a avut în rolul principal pe Constantin Tănase, unul dintre primii actori români de cinema.

– 1936: A murit Dimitrie Dinicu, violoncelist, dirijor si compozitor (n. 1868). A înfiinţat orchestra simfonică a Ministerului Instrucţiunii Publice din Capitală. A publicat lucrări cu caracter didactic.

– 1942: S-a născut Virgil Mazilescu, poet şi traducător (m. 1984). A debutat cu volumul Versuri (1968). Apoi a publicat poezii pe tema angoasei existenţiale şi a morţii (Va fi linişte, va fi seară; Guillame poetul şi administratorul etc.).

– 1942: A murit muzicologul francez Henry Prunières (n. 1886).

– 1944: A murit Ion Minulescu, poet, prozator şi dramaturg (n. 1881), care ocupă un loc aparte în istoria simbolismului românesc, prin volumele Romanţe pentru mai târziu (1908), De vorbă cu mine însumi (1913), Strofe pentru toată lumea (1930), Versuri (1939 şi 1943). Din domeniul prozei se remarcă: Roşu, galben şi albastru (1924), Corigent la limba română (1929) etc. Ca dramaturg, a conceput un teatru modernist. Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, Bucureşti – d. 11 aprilie 1944, Bucureşti) a fost un poet şi prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc.

– 1945: Al Doilea Război Mondial: trupele americane eliberează lagărul de concentrare Buchenwald. Lagărul de concentrare Buchenwald a fost un lagăr de concentrare nazist înfiinţat pe muntele Ettersberg lângă Weimar, Thuringia, Germania, în iulie 1937, unul din cele mai mari astfel de lagăre de pe pământ german.Deţinuţii erau folosiţi pentru muncă forţată în fabricile locale de armament.

– 1946: A murit Dragoş Protopopescu, poet, prozator, eseist şi traducător; interesul iniţial al criticii pentru el va scădea direct proporţional cu alunecarea ideologiei sale spre extrema dreaptă; a desfăşurat o susţinută activitate de traducător din limba engleză (Shakespeare), colaborând, între anii 1929 şi 1946, cu Teatrul Naţional din Bucureşti (n. 1892).

– 1946: A încetat din viaţă, la Bucureşti, Dem Theodorescu (n.1888), prozator român.A scris romane frescă având ca obiectiv Capitala (În cetatea idealului, 1920; Sub flamura roşie, 1926; Robul, 1936). A abordat şi teatrul, în piesa Domnul Traian Traianescu-Laocoon (1907).

– 1949: S-a născut Bernd Eichinger, unul din cei mai importanţi producători germani de film („Numele trandafirului” sau  „Resident Evil”) (m. 2011).

– 1949: Are loc premiera piesei Haiducii, de Victor Eftimiu.

– 1954: S-a născut instrumentistul (basist) Teo Peter, membru al formaţiei  „Compact” (m. 2004, într-un accident rutier).

– 1957: S-a născut Mirela Fugaru, interpretă de muzică uşoară şi textieră.

– 1961: Începe procesul Eichmann în Israel. El este unul dintre organizatorii soluţiei finale (omorârea evreilor în lagărele naziste). La 31 mai 1962, este executat.Toată industria genocidului Germaniei naziste era condusă şi coordonată de Eichmann: Eichmann decidea cine va fi urcat imediat în trenurile spre Auschwitz şi Treblinka şi cine va fi deportat ulterior, iar oamenii săi asigurau şi coordonau transporturile. Diagramele care reflectau starea curentă a genocidului erau afişiate în biroul său din strada Kurfürstenstrasse în Berlin.După terminarea celui de al Doilea Război Mondial, în 1950, Eichmann a reuşit să fugă în Argentina cu familia sa, cu acte false, sub numele de Ricardo Klement, emise de delegaţia italiană a Crucii Roşii din Geneva.În 1960, Eichmann a fost capturat de un comando al Mosadului (cu participarea medicului anestezist de origine română dr. Iona Elian) şi adus în Israel. A fost judecat la Ierusalim pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii. Acuzarea publică a fost condusă de primul-procuror al Israelului, Gideon Hausner. După ce a fost găsit vinovat, Eichmann a fost condamnat la moarte şi executat la data de 31 mai 1962. Cenuşa sa a fost împrăştiată în apele internaţionale ale Mării Mediterane.

– 1963: S-a înfiinţat, la Bucureşti, Corul de Cameră „Madrigal”; fondator şi dirijor Marin Constantin (1925-2011) (repertoriu renascentist şi modern; numeroase turnee de mare succes în străinătate). Din toamna anului 2011 dirijorul corului este Voicu Popescu

– 1964: A încetat din viaţă, la Bucureşti, Alexandru Ghika (n.1902), matematician român.Membru titular al Academiei Române (1963). S-a înscris ca fondator al şcolii româneşti de analiză funcţională. Cercetările sale, concretizate în peste o sută de studii, se referă, în special, fie la aplicaţii ale analizei funcţionale la diverse spaţii de funcţii de una sau mai multor variabile complexe, fie la fundamentarea analizei funcţionale şi lărgirea ei în diverse direcţii.

– 1987: A murit Primo Levi, scriitor şi chimist italian; mai presus de toate, este cunoscut ca martor şi supravieţuitor al Holocaustului, în opera sa autobiografică „Mai este oare acesta un om?” descriindu-şi experienţele din lagărul de la Auschwitz (n. 1919).

– 1969: Are loc, la Teatrul Mic din Bucureşti, premiera piesei Iona, de Marin Sorescu.

– 1970: A murit scriitorul american John O’Hara; cunoscut corespondent de război în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; după război a realizat numeroase scenarii de film pe baza romanelor care l-au consacrat (n. 1905).

– 1970: La Kennedy Space Center (Florida, SUA), a avut loc lansarea celei de-a treia misiuni umane a NASA, Apollo 13, dezvoltate cu intenția de a coborî pe Lună. Pe parcursul misiunii însă, probleme tehnice au forțat echipajul să renunțe la aselenizare, dar în ciuda dificultăţilor, echipajul, format din comandantul misiunii James A. Lovell, pilotul modulului de comandă John L. „Jack” Swigert, și pilotul modulului lunar Fred W. Haise, a ajuns în siguranță înapoi pe Pământ, iar misiunea a fost considerată un „eșec reușit”. Transmisiunea radio a lui Lovell, “Houston, we’ve had a problem” (“Houston, am avut o problemă”), a rămas în cultura populară.

– 1977: A murit poetul francez Jacques Prévert (n. 1900).

– 1979: A murit Alexandru D. Rădulescu, medic şi scriitor; de numele său se leagă înfiinţarea, în 1921, la Cluj, pentru prima dată în România, a unui spital de ortopedie, unitate care cuprindea, pe lângă secţia cu paturi, şi un atelier de proteze, precum şi un sector de recuperare funcţională; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1886).

– 1987: A murit prozatorul american Erskine Caldwell (n. 1903).

– 1987: S-a stins din viaţă, la Bucureşti, Ion Făgărăşanu (n.1900), medic chirurg român.Membru titular al Academiei Române (1963). A efectuat lucrări privind anatomia, patologia şi chirurgia căilor vasculare, ale tubului digestiv şi ale anexelor acestuia. A introdus procedee originale în chirurgia etajului abdominal. S-a preocupat de utilizarea tehnicilor electronice în diagnostic şi terapie.

– 1990: Înfiinţarea Centrului European de Cultură din Bucureşti.

– 1991: România semnează primul acord stand-by, post revoluţionar, cu FMI (pentru o sumă de 380,5 milioane DST din care au fost trase doar 318 milioane DST).

– 1996: A încetat din viaţă, la Iaşi, Natalia Berlescu (n.1910), muzeograf român. A funcţionat la Muzeul de Istorie a Moldovei (1950-1967), unde s-a distins în domeniul arheologiei Comunei Primitive, în special. A elaborat studii în domeniul plasticii antropomorfe şi zoomorfe neolitice.
– 1997: A murit medicul genetician Constantin Maximilian; a organizat, în 1958, primul laborator de genetică medicală din România; a redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană (Dicţionar enciclopedic de genetică, 1994; Genetica umană, 1967); membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1928).

– 1999: India testează o nouă variantă a rachetei balistice cu rază medie de acţiune de tip AGNHI.

– 2007: A murit Kurt Vonnegut, scriitor satiric american şi, în ultimii ani ai vieţii, şi grafician (n. 1922).

– 2013: A murit actorul, scenaristul şi producătorul american Jonathan Winters; unul din pionierii Stand-up Comedy-ului (n. 1925).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here