S-a întâmplat în 10 martie 1855

0
22

S-a întâmplat în 10 martie 1855 . Inaugurarea liniei telegrafice Bucureşti-Giurgiu, prima linie de telegraf din Ţara Românească (10/22). În Ţările Române liniile telegrafice au intrat în funcţiune la numai câţiva ani după instalarea în celelalte ţări și aproape simultan în Muntenia, Moldova și în Transilvania. Astfel, primele linii telegrafice au fost instalate în teritoriul de azi al României între Brașov și Sibiu în anul 1850, iar între București și Giurgiu a început construcţia în anul 1854.

          Tot în această perioadă s-a înfiinţat primul birou telegrafic situat în zona Universităţii din București. Realizarea acestei linii telegrafice a fost dictată de cerinţele militare din timpul războiului din Crimeea și deservea numai armata franceză. În toamna anului 1854, după plecarea trupelor franceze, austriecii au preluat aceste linii și le-au dezvoltat pe tronsoanele Giurgiu–București și București-Ploiești-Predeal, cu joncţiune spre Brașov, pentru propriile trupe, dar ulterior serviciul a fost extins și pentru populaţia civilă.

           Din 1855 reţeaua telegrafică s-a extins instalându-se linii și pe tronsoanele București-Pitești-Craiova și Ploiești-Buzău-Brăila. În anul 1854 s-a început construirea liniilor telegrafice și în Moldova realizându-se tronsoanele: Cernăuţi-Suceava-Fălticeni-Iași – Vaslui-Bârlad-Tecuci, Tecuci-Focșani-Galaţi și Iași-Tg. Frumos-Tg.Neamţ.

         După unirea celor două Principate, s-a dorit și unirea serviciilor de telegrafie din Moldova și din Ţara Românească primul pas făcându-se prin numirea unei conduceri unice în persoana lui Cezar Librecht.

        În anul 1864 s-a realizat și unificarea celor două servicii din Principate, respectiv serviciul poștal și cel telegrafic, coordonate de Direcţia Generală a Poștelor și Telegrafelor. Pentru asigurarea unui cadru unic de reglementare a funcţionării serviciilor, în 1865 a devenit aplicabilă prima lege a serviciului telegrafo-poștal propusă de Cezar Librecht. Pentru dezvoltarea, exploatarea și întreţinerea acestor reţele se impunea și formarea unor specialiști români.

          Domnitorul Barbu Știrbei, om de mare curaj, ceruse austriecilor ca linia telegrafică după realizare să fie pusă sub autoritatea și controlul român și cu obligaţia acestora de a forma specialiști români. Astfel a luat naștere în anul 1854 prima școală de telegrafie din România, cu un număr de numai 7 elevi români dar care ulterior s-a dezvoltate rapid, ajungând ca numai după un an, respectiv în anul 1855 să aibă un număr de 35 de elevi.

           În dotarea armatei telegrafia a pătruns mai târziu, faţă de serviciile civile.Astfel, în anul 1873 a fost instituită în cadrul batalionului de geniu prima secţiune de telegrafiști militari pregătiţi prin Direcţia Poștelor și Telegrafelor. Domnitorul Carol I a folosit activ în războiul de independenţă din 1877–1878, telegrafiștii militari pentru coordonarea operaţiilor militare, pentru asigurarea legăturilor între diferite zone de luptă și eșaloane.

          Pentru specializarea telegrafiștilor militari din cavalerie s-a înfiinţat o școală iar în anul 1889 a fost elaborat „Manualul săpătorilor și al telegrafiștilor de cavalerie”, apoi similar s-a înfiinţat în anul 1895 și o „Școală practică pentru lucrările tehnice ale infanteriei”.

       Apoi comunicaţiile au evoluat prin introducerea telefoniei. La noi în ţară primele linii telefonice s-au realizat în Transilvania între anii 1881–1882 la Timișoara și apoi la Sibiu, Cluj, Oradea, Arad. În București prima linie telefonică privată a fost realizată în anul 1883, iar în 1884 a fost instalată prima linie publică între Poșta Centrală și Ministerul de Interne.

          Moldova a beneficiat și ea de aceste noi servicii astfel că au fost instalate linii telefonice în Iași în anul 1882, în Galaţi în anul 1884. Iniţial reţelele telefonice erau funcţionale numai pentru autorităţile publice: poliţie, primărie, pompieri. Ulterior reţelele telefonice s-au extins și în alte orașe din ţară astfel încât în anul 1892 s-a putut realiza și serviciul de telefonie publică.

Surse:

http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/brosura_20ani_ancom.pdf

https://www.mediafax.ro/life-inedit/de-la-tablita-la-tableta-o-istorie-a-comunicarii-in-romania-17554908

http://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-21-2005/cablu-submarin-100-de-ani-de-la-pozarea-cablului-submarin-constanta-constantinopol_1217.html

http://noema.crifst.ro/ARHIVA/2011_3_15.pdf

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here