S-a întâmplat în 10 februarie 1945

0
49
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 10 februarie 1945: Armata 1 Română desfăşoară operaţia pentru zdrobirea bastionului inamic din Munţii Javorina (Cehoslovacia) (10 februarie – 18 martie). La 10 februarie 1945, sovieticii au decis reluarea ofensivei pe cursul superior al Hronului, după lupte grele purtate pe teritoriul Ungariei și în Budapesta.

      Armata 4 Română urma să arunce în luptă Corpul 2 Armată, pe flancul drept, în direcția Banská Bystrica și Corpul 6 Armată, pe flancul stâng, peste crestele Munților Metalici Slovaci, având drept țintă tot Banská Bystrica, pentru a cădea în spatele inamicului. Armata 40 sovietică, având în componență două mari unități române (Diviziile 18 și 21 Infanterie) urma să pătrundă spre Zvolen pe valea râului Slatina. În tot acest timp, Armata 1 Română a participat la operațiile desfășurate împotriva trupelor germano-ungare din munții Javorina, pilonul de rezistență al Armatei 8 Germane și dominați de înălțimi împădurite, cu puține posibilități de pătrundere. Armata 54 Sovietică urma să declanșeze o operație de învăluie, Armatei 1 Române revenindu-i rolul de a ataca frontal. Adică ce era mai greu de realizat… Generalul Nicolae Macici a decis să folosească trupele Corpului 7 Armată pentru lovitura principală.
      Între 18 decembrie 1944 și 12 mai 1945, pe teritoriul Cehoslovaciei, 16 divizii române de infanterie, cavalerie, munte și artilerie antiaeriană, Corpul I aerian, Brigada căi ferate, Regimentul de care de luptă și alte unități și formațiuni cu un total de peste 248.000 de militari, au participat la eliberarea Cehoslovaciei unde se aflau efectivele germane și ungurești. Trupele române au pătruns circa 400 de km. în dispozitivul inamic, pe un front situat între 50 și 130 de km, au forțat 4 cursuri de apă, au străbătut prin luptă 10 masive muntoase mai importante și au cucerit singure sau în cooperare cu forțe sovietice peste 1700 de localități, între care 31 de orașe. În acest timp, ostașii români au provocat inamicului pierderi cifrate la circa 23.000 de militari(morți și prizonieri), pierderile propii ridicându-se la peste 66.000 de militari(morți, răniți și dispăruți), adică aproximativ 30% din efectivele angajate în luptă.
       Un rol deosebit l-au jucat și trupele tehnice (geniu, pontonieri, transmisiuni, etc.) care de regulă au sprijinit trupele sovietice. Corpul I aerian a executat 2578 de misiuni cu 4981 ieșiri-avion, însumând 6304 de ore de zbor și a lansat 947 de tone de bombe.Principalele misiuni îndeplinite au constat în asigurarea sprijinului aerian nemijlocit pentru trupele aflate în ofensivă, lupta împotriva armatelor inamice, dezorganizarea transporturilor pe căile feroviare și rutiere, procurarea de informații, cercetarea câmpului tactic, etc. În folosul ofensivei româno-sovietice din Cehoslovacia a acționat Regimentul 2 Care de luptă (79 de tancuri și peste 1.000 de militari) în apropiere de Bratislava.
       În unele zone, trupele române au colaborat cu partizanii slovaci și cehi, iar în aprilie 1945, la flancul drept al Armatei 4, cu Corpul cehoslovac.Operațiile militare desfășurate de armata română în Cehoslovacia au avut rezultate deosebite.Timp de 146 de zile, forțele militare române au acționat în spațiul muntos din estul și centrul Cehoslovaciei, participând la operațiile de reducere a ieșindului pronunțat pe care îl făcea forntul germano-maghiar și care amenința pe flanc ofensiva grupărilor strategice sovietice pe direcția Varșovia-Berlin. La fel de importantă a fost și bătălia desfășurată de trupele române pentru lichidarea capului de pod inamic din spațiul Zvolen, de unde se profila o amenințare puternică pe direcția loviturii principale a Frontului 2 ucrainean aflat în ofensivă spre Viena și Brno, precum și asupra legăturii dintre această grupare strategică și Frontul 4 ucrainean. Importante rezultate strategice au avut și bătăliile din munții Fatra Mică și Carpații Albi, precum și din Moravia, ultima facilitând Frontului 4 ucrainean eliberarea orașului Omoluc și închizând spre nord încercuirea Grupului german „Schorner”, ultimul care mai rezista în centrul Europei.
      Manifestând un înalt spirit umanitar, ostașii români au ajutat autoritățile locale în reluarea activității în teritoriile din care trupele germane și ungare fuseseră înfrânte.Populația locală nevoiașă a fost ajutată cu alimente și medicamente. Comportarea lor demnă și civilizată a fost apreciată de populația civilă și de autoritățile cehoslovace, care au ridicat în cinstea militarilor căzuți în lupte numeroase monumente și obeliscuri la Lucenec, Zvolen, Piestany, Banovce, Kromeriz, Humpolec, Havlickub Brod și în multe alte locuri, pe ale căror plăci comemorative au înscris alese cuvinte de elogiu și recunoștință.
Surse:

https://crispedia.ro/batalia-de-la-zvolen-banska-bystrica-10-februarie-25-martie-1945/

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/armata-romana-in-cehoslovacia

http://www.revista.forter.ro/17_bibvirt/pdf/001-165_de_ani_de_existenta_a_artileriei.pdf

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/foto-document-pentru-slovaci-romanii-sunt-eliberatorii

http://www.rador.ro/2015/04/08/opera%E1%B9%ADiunile-armatei-a-4-a-romana-pentru-cucerirea-mun%E1%B9%ADilor-tatra-mica-9-aprilie-5-mai-1945/

https://www.stindard.ro/historicum/partizani.pdf

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here