S-a întâmplat în 10 decembrie 1934

0
13

S-a întâmplat în 10 decembrie 1934: S-a născut actriţa Leopoldina Bălănuţă. Leopoldina Bălănuţă (n. Păuleşti, judeţul Vrancea – d. 15 octombrie 1998, Bucureşti) a fost o actriţă română de scenă, film, voce şi televiziune.A absolvit în 1957 Institutul de de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC) din Bucureşti, la clasa Mariettei Sadova şi a lui Marcel Anghelescu.

     A debutat la Bucureşti, în regia lui Ion Cojar, jucând-o pe Velea din „Prima întâlnire”, de Tatiana Sîtina. Ultimul ei rol a fost cel din „O batistă în Dunăre”, de D.R. Popescu, la Teatrul Naţional, montat de acelaşi regizor. A avut roluri memorabile în „Vassa Jeleznova” şi „Mama” de Maxim Gorki, „Anna Karenina”, de Lev Tolstoi, „Medeea” de Euripide, „Martin Eden” de Jack London, „Noaptea Iguanei” de Tennessee Williams, „Oameni sărmani” de Feodor Dostoievski, „Livada cu vişini” de Anton Pavlovici Cehov, „Doi pe un balansoar” de William Gibson şi, în special, în piesele lui Dumitru Radu Popescu, „Ca frunza dudului în rai” şi „O batistă în Dunăre” (alături de Mariana Mihuţ şi Ileana Stana Ionescu).
          A fost distribuită şi în filme, mai ales în roluri cu încărcătură dramatică, „Nunta de piatră” (1972), „Dincolo de pod” (1975), „Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii” (1979), „Clipa” (1979), „Bietul Ioanide” (1979), „Năpasta” (1982), etc.Leopoldina Bălănuţă a avut şi o colaborare de succes cu Televiziunea. „Gaiţele” (1993), „Strigoii” (1992), „Trandafirul şi coroana”, „Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea”(1985), „Moartea unui comis voiajor” (1977), „Idolul şi Ion Anapoda” (1991) sunt doar câteva din piesele în care a apărut la Televiziune.Deşi a fost considerată o actriţă dramatică, Leopoldina Bălănuţă a avut şi memorabile roluri de comedie. Sceneta TV „Care de dame” de G.H. Brăescu, realizată în 1980 (unde actriţa întruchipează 4 personaje) este considerată unul din momentele de referinţă din istoria divertismentului TV românesc.
        Leopoldina Bălănuţă a fost una din cele mai importante actriţe care a practicat spectacolul de poezie şi care s-a preocupat intens de acest lucru. Continuatoare a recitativului dramatic creat de şcolile lui Constantin Nottara şi Gheorghe Storin, Leopoldina Bălănuţă a dat un regal de muzică şi poezie, împreună cu Narcisa Suciu, în spectacolul „O întâmplare a fiinţei” din 27 ianuarie 1998, pe versuri de Ana Blandiana, Ştefan Augustin Doinaş, Magda Isanos, Nicolae Labiş şi Nichita Stănescu. „Eu plec cu viaţa mea în teatru; teatrul vine cu viaţa lui în viaţa mea. Mă gândeam câtă dreptate a avut sărmanul Tarkovski, care spunea, în ultimele zile ale existenţei lui: «Doamne, am obosit aşteptându-te!» […] totdeauna arta mi-a apărut ca o ştafetă a Dumnezeirii”.
Surse:

https://www.ziarulmetropolis.ro/20-de-ani-fara-leopoldina-balanuta/

https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/leopoldina-balanuta-tragica-doamna-a-teatrului-cu-voce-de-inger-cea-mai-mare-nefericire-e-sa-n-ai-nevoie-de-cultur

http://www.rador.ro/2018/10/12/portret-leopoldina-balanuta/

https://adevarul.ro/cultura/teatru/portret-leopoldina-balanuta-tragica-doamna-teatrului-voce-inger-cea-mai-mare-nefericire-e-san-ai-nevoie-cultura-1_5da587fb892c0bb0c697dae7/index.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here