S-a întâmplat în 1 noiembrie…

0
64
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 1 noiembrie…

– Ziua radioului naţional; la 1.XI.1928 se inaugura postul naţional de radio din România; la orele 17:00 era difuzată în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, cu anunţul: „Alo, alo, aici Radio Bucureşti”; primele cuvinte au fost rostite de preşedintele Societăţii, Dragomir Hurmuzescu, ctitorul radiofoniei româneşti, după care a urmat un recital de versuri compuse de Horia Furtună, în care Radioul românesc era definit „Un suflet nou”; la început Radio Bucureşti (cum era cunoscută Societatea) avea emisiuni doar câteva ore pe zi, în program figurând ştiri, muzică de dans şi clasică, buletine meteorologice; treptat au apărut şi primele emisiuni complexe („Ora copiilor”, „Ora veselă”, „Ora femeilor”, „Cronica muzicală”, „Cronica dramatică”, „Poşta amatorilor”).
– Ziua mondială a vegetarienilor, sărbătoare care promovează un anume stil de viaţă.
– 333 î.Hr.: Bătălia de la Issos, a douăsprezecea victorie a lui Alexandru cel Mare asupra perşilor.
– 1500: S-a născut Benvenuto Cellini, sculptor, gravor şi scriitor florentin (m. 1571). Unele surse dau ca dată a naşterii 3.XI.1500.
– 1512: Opera lui Michelangelo de pe plafonul Capelei Sixtine a fost arătată pentru prima dată publicului.
– 1596: S-a născut Pietro da Cortona (numele întreg Pietro Berrettini da Cortona), arhitect si pictor al barocului, cunoscut in special pentru frescele sale. Pietro da Cortona (n. Cortona; d. 16 mai 1669 în Roma) a fost un însemnat arhitect şi pictor al barocului.
– 1599: Intrarea triumfală în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul (1599-1600). Transilvania intra sub stăpânirea domnului muntean.
– 1604: La Whitehall Palace din Londra, este prezentată pentru prima dată, tragedia „Othello” a lui William Shakespeare.
– 1636: S-a născut Nicolas Boileau-Despereaux, scriitor francez (d. 1711), teoretician al clasicismului. A publicat „Arta poetica”, care sustine primatul ratiunii si masurii in arta.În lucrarea Arta poetica Nicolas Boileau-Desprèaux sintetizeaza principiile clasicismului, pornind de la anumite norme generale de creatie, ilustrate apoi pe genuri si pe specii literare.
– 1755: Un mare cutremur a distrus 2/3 din Lisabona şi a scufundat părţi ale oraşului în mare; soldat cu 30.000 de morţi.
– 1757: S-a născut Antonio Canova, sculptor italian. Antonio Canova (n. Possanio în regiunea Veneţiei — d. 13 octombrie 1822 în Veneţia), a fost un sculptor italian, cel mai de vază reprezentant al neoclasicismului în sculptura europeană,model pentru academiştii secolului XIX. Lucrările sale sunt adunate în Muzeul Luvru din Paris şi Ermitajul din Sankt Petersburg.În mitologia greacă, Graţiile (sau Cele trei Graţii) (în greacă Karites), erau personificări ale graţiei şi frumuseţii feminine. Romanii le numeau Gratiae. Erau fiicele lui Zeus şi ale Eurynomei, trei la număr: Aglaia, Euphrosyne şi Thalia.Sălăşluiau în Olimp, unde trăiau alături de muze şi erau deopotrivă protectoarele poeţilor.Erau socotite când însoţitoarele lui Apollo, când ale Athenei sau ale Aphroditei, mai rar ale lui Dionis.
– 1770: S-a născut Constantin Diaconovici-Loga, cărturar de orientare latinistă; luptător pentru răspândirea culturii naţionale printre românii bănăţeni; cunoscut mai ales prin „Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor” (1822), meritorie încercare de sistematizare a noţiunilor şi de creare a unei terminologii gramaticale româneşti (m. 1850).
– 1800: Au fost finalizate lucrările la Casa Albă (White House), sediul administraţiei prezidenţiale a Statelor Unite ale Americii şi reşedinţa oficială a preşedinţilor americani; locul clădirii, care se află în Washington D.C., a fost ales de preşedintele George Washington (care a şi pus, la 13.X.1792, piatra de temelie a construcţiei), dar acesta nu a locuit niciodată aici; primul „locatar” al Casei Albe a fost preşedintele John Adams; clădirea se numeşte „White House” deoarece pereţii acesteia au fost zugrăviţi în alb încă din timpul lucrărilor de constructive.
– 1815: S-a născut George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; creatorul logicii matematice moderne (m. 1864).
– 1815: S-a născut medicul american Crawford Long; primul medic care a folosit pentru prima oară eterul ca anestezic (1842) (m. 1878).
– 1823: S-a născut Lascăr Catargiu, om politic român, prim-ministru al Principatelor Unite şi al Regatului României (d. 1899).
– 1834: A fost înfiinţată, la Iasi, in cadrul Manastirii Barboi, prima şcoală de fete de la noi din ţară – „Institutul pentru educaţia fetelor”. Fondatorul acestei instituţii a fost Gheorghe Asachi.
– 1835, 1/13: A apărut la Bucureşti (până în decembrie 1836), sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu, „Gazeta Teatrului Naţional”, revistă lunară de informare şi critică dramatică, prima revistă românească de specialitate; iniţiată de Societatea Filarmonică, revista îşi propunea sprijinirea activităţii teatrale şi literatura dramatică în limba română, cu precădere repertoriul clasic (drame, tragedii).
– 1836: S-a născut Ion G. Sbierea, filolog şi folclorist; a realizat culegeri de folclor din Bucovina, ediţii de texte româneşti vechi („Codicele voroneţean”), monografii; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1916).
– 1848: S-a născut Jules Bastien-Lepage, pictor naturalist francez (d. 1884).
– 1850: Apare, la Paris (număr unic), revista politică „România viitoare” (datată însă 20 septembrie 1850), sub redacţia lui Nicolae Bălcescu şi a altor revoluţionari români paşoptişti aflaţi în exil; revista publică manifestul „Poporului român”, în care este formulat scopul şi programul de luptă al viitoarei revoluţii a românilor, sub deviza „Dreptate, Frăţie, Unitat”.
– 1864:A fost reînfiinţat Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, sub conducerea lui Alexandru Flechtenmacher (director: 1864-1869); întemeiat prin decret domnesc, face parte din instituţiile noului stat român; includea două şcoli principale de artă: Institutul de muzică vocală şi Şcoala de muzică instrumentală. Are filiale, iniţial, şi la Iaşi. Clasă de muzică de cameră (din 1900) şi de compoziţie (1905).
– 1870: Mihai Eminescu a publicat în revista „Convorbiri literare” basmul „Făt –Frumos din lacrimă”.
– 1871: S-a născut Stephen Crane, scriitor american. Stephen Crane (d. 5 iunie 1900) a fost un prozator şi poet american, promotor al naturalismului în literatura americană. În scrierile sale a evocat, sub semnul unui realism acut, în special lumea interlopă newyorkeză.
– 1879: S-a născut Oskar Barnack, mecanic german, inventatorul primelor prototipuri ale camerelor foto Leica (d. 1936).
– 1881, 1/13: Înfiinţarea Facultăţii de Teologie din Bucureşti; primul decan (1881-1882) – profesorul de teologie Barbu Constantinescu (1839-1891).
– 1886: S-a născut Hermann Broch, autor austriac (d. 1951), emigrat în SUA în 1938.
– 1887: S-a născut Nicolae Davidescu, poet, prozator şi critic literar (m. 1954). Anul naşterii lui Nicolae Davidescu a constituit o dată controversată, istoria literară vehiculând până în prezent două date: 1.XI.1887 şi 24.X.1888. Majoritatea istoricilor literari au înclinat către prima dată (1.XI.1887), confirmată de altfel şi de autor într-un interviu realizat de D. Caracostea în „Revista Fundaţiilor Regal” din 1 Octombrie 1942: „M-am născut la Bucureşti în ziua de 1 noiembrie 1887”.
– 1887: Crearea Agenţiei Finlandeze de Presă „Oy Suomen Tietotoimisto” (STT); este cea mai veche agenţie independentă de presă din Europa; furnizează ştiri 24 de ore din 24, în limbile finlandeză, suedeză şi engleză.
-1900: S-a născut entomologul Mihail Andrei Ionescu; contribuţii în cunoaşterea faunei şi a ecologiei insectelor din România; membru corespondent al Academiei Române (m. 1988).
– 1902: S-a născut dirijorul german Eugen Jochum (m. 1987).
– 1903: A murit Theodor Mommsen, istoric si jurist german, laureat al Premiului Nobel. Theodor Mommsen ( n. 30 noiembrie 1817 Garding, în sudul provinciei Schleswig) a fost un istoric si jurist german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1902.
Lucrări traduse în limba română:
– Istoria romană, traducere Joachim Nicolaus, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987 (Vol. I – până la supunerea Cartaginei şi a statelor greceşti)
– Istoria romană, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988 (Vol. II – Revoluţia)
– Istoria romană, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988 (Vol. III – Întemeierea monarhiei militare)
– Istoria romană, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1991(Vol. IV – Provinciile şi locuitorii de la Caesar până la Diocleţian).
– 1907: A murit Alfred Jarry, poet, romancier şi dramaturg francez; prin piesa sa „Ubu roi” (Ubu rege), jucată la 10.XII.1896, se situează printre precursorii „teatrului absurdului” (n. 1873).
– 1914: S-a născut pianista Sofia Cosma, stabilită în SUA, din 1980.
– 1921: S-a născut scriitorul italian Mario Rigoni Stern (m. 2008).
– 1922: Inaugurarea oficială a Şcolii Române din Roma, cu două secţii: de istorie (incluzând şi arheologia, filologia şi istoria artelor) şi artistică (arte plastice şi arhitectură); şcoala asigura un stagiu de perfecţionare de doi ani studenţilor merituoşi din România; primul director, Vasile Pârvan (până în 1927); funcţionează şi astăzi, ca Accademia di Romania.
– 1922: Ultimul sultan al Imperiului Otoman, Mehmed al VI-lea, abdică.
– 1924: S-a născut actriţa Raluca Zamfirescu; fiica dramaturgului George Mihail Zamfirescu (m. 2008).
– 1924: S-a născut Ovidiu Bojor, inventator român, membru al Academiei de Stiinte Medicale .Ovidiu Bojor (n.Reghin) este un academician şi fitoterapeut român, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale.Este deţinător al titlului de Senior Honoris Causa, brevet acordat de către Forumul Preşedinţilor Patronatelor din România şi Diploma de Merit Academit, acordată de preşedintele Academiei Române. Ovidiu Bojor este un renumit farmacist şi deopotrivă fondator al fitoterapiei moderne în România.
– 1925: A avut loc înscăunarea primului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române; la 25.II.1925 Scaunul Arhiepiscopal şi Mitropolitan al Ungro-Vlahiei a fost ridicat la rangul de Scaun Patriarhal, Miron Cristea, episcop de Caransebeş, devenind, în calitatea sa de primat al României, primul patriarh al BOR.
– 1925: S-a născut Constantin Preda, arheolog, numismat şi istoric al Antichităţii; contribuţii în domeniul istoriei şi civilizaţiei geto-dacice, greco-romane şi în cel al numismaticii antice (m. 2008).
– 1928: Reforma alfabetului turc prin adoptarea caracterelor latine.
– 1930: S-a născut Ion Toboşaru, teatrolog şi eseist.
– 1931: S-a născut pianistul rus Dmitri Bashkirov.
– 1936: Încheierea Tratatului de colaborare germano-italian (actul de naştere a Axei Roma-Berlin); la 25 noiembrie va adera la Tratat şi Japonia.
– 1942: S-a născut Larry Flynt, americanul care a fondat revista Hustler.
– 1942: S-a născut soprana Silvia Voinea.
– 1943: S-a născut Salvatore Adamo, muzician, compozitor şi interpret belgian.
– 1944: A murit istoricul francez Charles Diehl, fondator al şcolii franceze de studii bizantine; membru de onoare străin al Academiei Române (1919) (n. 1859).
– 1945: A fost înfiinţată Agenţia japoneză de presă „Kyodo”.
– 1945: S-a născut sculptorul Pavel Bucur.
– 1946: S-a născut prozatorul Eugen Uricaru.
– 1949: A apărut primul număr al publicaţiei germane Frankfurter Allgemeine Zeitung.
– 1950: S-a născut tenorul Ionel Voineag.
– 1950: S-a născut Robert Betts Laughlin, fizician american.Robert Betts Laughlin (n. Visalia, California, SUA) este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1998 împreună cu Horst Störmer şi Daniel Tsui pentru descoperirea unei noi forme de fluid cuantic ale cărui stări excitate au sarcină fracţionară.
– 1952: SUA au detonat în Insulele Marshall prima bombă cu hydrogen.
– 1955: S-a născut cântăreţul de muzică uşoară Gabriel Cotabiţă (n. Craiova).
– 1955: A murit economistul francez Charles Rist; studii privind mijloacele de remediere a crizelor financiare; membru de onoare străin al Academiei Române (1931) (n. 1874).
– 1960: A murit arhitectul George Matei Cantacuzino, figură proeminentă a arhitecturii româneşti interbelice; cunoscut şi ca pictor, eseist, estetician şi memorialist (n. 1899, la Viena.A fost fiul diplomatului N. B. Cantacuzino. Născut la Viena la data de 23 martie 1899, va urma cursurile liceale la Montreux şi Lausanne. Ulterior va studia arhitectura la Şcoala Naţională de Belle-Arte din Paris, secţia arhitectură. În pictură, va fi elevul lui Othon Friez şi al lui Aro Jo.În ţară, a fost deputat între anii 1931-1933, iar între 1942-1948 a fost profesor suplinitor de istoria şi teoria arhitecturii.Printre construcţiile importante pe care le-a construit se numără Palatul Crissoveloni, Palatul Elisabeta, Arsenalul de aviaţie de la Braşov, Hotelul Belona de la Eforie, Hotelul Rex de la Mamaia, Palatul Creditului Industrial din Piaţa Universităţii din Bucureşti ş. a.Între anii 1948-1953 a fost trimis la închisoare de către comunişti. După ieşirea din închisorile politice comuniste, între 1953-1956, a fost funcţionar la Direcţia Monumentelor Istorice, ulterior ocupându-se de restaurarea unor ctitorii din nordul Moldovei.A scris mai multe lucrări de specialitate, care indică o solidă cultură a autorului acestora.A murit la Iaşi la 1 noiembrie 1960. A fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iaşi.
– 1960: John F. Kennedy l-a învins pe Richard Nixon în competiţia pentru funcţia de preşedinte al SUA.
– 1961: A murit (la Long Beach/SUA) Aron Cotruş, poet, jurnalist şi traducător; din 1939 până în 1956 trăieşte în Spania; în 1957 solicită autorităţilor americane viza de şedere în SUA, cerere rămasă nerezolvată până la moartea sa (n. 1891).
– 1962: Din Rusia a fost lansată, pentru prima oară, o rachetă cosmică cu destinaţia planeta Marte. La bord era instalată staţia automată interplanetară Marte-1.
– 1970: A murit Dimitrie Marmeliuc, istoric literar şi folclorist; opera sa cuprinde domenii variate, de la folclor la lingvistică şi de la istoria literară (vizând mai ales Antichitatea) la publicistica militantă (n. 1886).
– 1972: A murit Ezra Pound, poet şi critic literar american.Ezra Weston Loomis Pound (n. 30 octombrie 1885 Hailey, Idaho SUA – d. Veneţia, Italia) a fost un poet american, reprezentant de marcă al modernismului literar al secolului XX.
– 1982: A murit regizorul american de film King Vidor, unul dintre realizatorii de marcă din perioada filmului mut (n. 1894).
– 1987: A murit Vasile Drăguţ, istoric şi critic de artă (n. 1928).
– 1989: A murit Mihaela Runceanu, solistă româncă de muzică uşoară. Mihaela Runceanu (n. 4 mai 1955, Buzău —d. Bucureşti) a fost o cântăreaţă româncă de muzică uşoară şi profesoară de canto la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti.
– 1993: A intrat în vigoare Tratatul de la Maastricht (după ce a fost ratificat de Parlamentele ţărilor membre ale CEE) – de fapt actul de naştere al Uniunii Europene (UE); semnat în decembrie 1991 de şefii de stat şi de guvern din ţările Comunităţii Economice Europene (CEE), reuniţi în orăşelul olandez cu care şi-a asociat numele, Tratatul a deschis calea unei uniuni politice, economice şi monetare între ţările membre.
– 1999: A murit actorul japonez de film Minoru Chiaki (unul dintre interpreţii celebrului film „Cei şapte samurai” al lui Akira Kurosawa) (n. 1917). Unele surse dau ca dată a naşterii 28.IV.1917.
– 2000: A murit dramaturgul Nicu Horodniceanu, stabilit în Israel, din 1972 (n. 1929).
– 2005: A avut loc, la Iaşi, sfinţirea catedralei episcopale romano-catolice „Sfânta Fecioară Maria, Regină”.
– 2005: Astronomi ai NASA au anunţat că au descoperit încă doi sateliţi ai planetei Pluto.
– 2006: A murit scriitorul american William Styron (n. 1925).
– 2008: A murit Jacques Piccard, oceanograf si inginer elvetian. Jacques Piccard s-a născut la Brussels, la 28 iulie 1922. Tehnica şi ştiinţa erau preocupaţii clasice în familia sa.În anul 1932, fizicianul elveţian Auguste Piccard, în vârstă de 48 de ani, a devenit „primul om despre care se ştie că a pătruns în stratosferă”. Balonul său a urcat până la altitudinea de 16.200 m. (Unele enciclopedii arată că ar fi fost vorba de 16.940 m). Peste 21 ani, însă, adică în 1953, acelaşi Auguste Piccard a creat un batiscaf, pentru că îl interesa şi… adâncul oceanelor. A coborât sub apă, până la 3.150 m, spre a explora, nu doar cu scop competitiv.În anul 1960, Jacques Piccard (fiul lui Auguste Piccard) şi locotenentul Don Walsh, din marina S.U.A., au coborât cu batiscaful Trieste până la fundul abisului Challenger, pe fundul Groapei Marianelor, la 11.034 m sub nivelul Oceanului Pacific. Familia Piccard deţine recordul ridicării la cea mai înaltă altitudine, respectiv cea a scufundării la cea mai mare adâncime – datorită simplului fapt că Auguste Piccard a fost tatăl lui Jacques Piccard.Importanţa celebrei scufundări a fost descoperirea vieţii pe fundul Groapei Marianelor. Această descoperire a condus la interzicerea depozitării deşeurilor nucleare la fundul groapelor oceanice.Jacques Piccard a continuat să exploreze mările şi oceanele lumii până la 82 de ani.Inventatorul şi exploratorul adâncurilor marine Jacques Piccard a murit în locuinţa sa de pe malul lacului Leman.În momentul decesului, Jacques Piccard avea 86 de ani.

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here