S-a întâmplat în 1 mai…

0
45

S-a întâmplat în 1 mai…

– „Ziua internaţională a muncii”; în anul 1889, Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat 1 mai Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestări muncitoreşti. Cu timpul, 1 Mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.

-1359: Avea loc recunoaşterea Mitropoliei Ţării Româneşti, cu sediul la Curtea de Argeş, de către Patriarhia din Constantinopol. O anumită ierarhie bisericească a existat încă înaintea întemeierii statelor medievale româneşti, dar o ierarhie recunoscută de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, autoritatea supremă în cadrul Ortodoxiei, a apărut abia în timpul domniei lui Nicolae Alexandru (1352-1364). Dincolo de planul religios, evenimentul marchează independenţa faţă de statele catolice vecine.

– 1539: A murit Isabela a Portugaliei, soţia regelui Carol Quintul (n. 23.10.1503).

– 1581: Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei.

– 1631: La Paris apare primul număr al ziarului „La Gazette”, care se va numi mai târziu „La Gazette de France”, fondator fiind medicul regelui Ludovic XIII.

– 1672: S-a născut Joseph Addison, poet, eseist şi dramaturg englez (m. 1719)

– 1700: A încetat din viaţă John Dryden (n.1631), dramaturg, poet şi critic literar englez.Reprezentant al clasicismului şi „părintele criticii literare engleze”. În principala sa operă critică, Eseu asupra poeziei dramatice (1667), pledează pentru literatura clasică. Creator al dramei eroice (Regina indienilor, 1664; Dragoste tiranică,1670; Totul pentru dragoste, 1677 etc.). Comedia sa Căsătorie la modă (1672) inaugurează în Anglia comedia de moravuri. A scris poeme satirice şi poezii lirice.

– 1707: Anglia s-a unit cu Scoţia; la această dată mai mulţi parlamentari englezi influenţi i-au convins pe omologii lor scoţieni să voteze actul de unire a celor două Parlamente; tot atunci a fost adoptată titulatura de Regatul Unit al Marii Britanii (din 1801, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord).

– 1786: A avut loc, la Viena, la „Burgtheater”, premiera operei comice „Nunta lui Figaro” (4 acte) de W. A. Mozart. Libretul este scris de Lorenzo da Ponte, după piesa cu acelaşi titlu a lui Pierre Caron de Beaumarchais.

– 1821: Turcii pătrund în Moldova, pe la Brăila, şi în Ţara Românească, pe la Giurgiu, Călăraşi, Calafat şi Bechet, pentru a înăbuşi revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu.
– 1824: S-a născut chimistul britanic Alexander William Williamson; descoperirile sale cu privire la structura alcoolului şi eterilor i-au permis să clasifice componentele organice în diferite tipuri, în conformitate cu structura lor; a formulat conceptul echilibrului dinamic al reacţiilor chimice (m. 1904).

– 1826: Cărturarul iluminist Dinicu Golescu (1777-1830) a înfiinţat la moşia sa din Goleşti o şcoală atât pentru fiii boierilor, cât şi a celor din popor şi chiar a robilor de pe moşii. Şcoala era concepută ca un gimnaziu-internat, pe o durată de şase ani, funcţionând pe cheltuiala lui.

– 1830: S-a născut Guido Gezelle (m.1899), poet belgian de limbă flamandă. Iniţial romantic, a deschis apoi drumul poeziei flamande către modernism: Flori funerare (1858), Poeme, cântece şi rugăciuni (1862), Coroana secolului (1893), Colier de rime (1897) etc.

– 1831: Se înfiinţează, la Bucureşti, Arhivele Statului din Ţara Românească, în subordinea Departamentului Treburilor din Lăuntru (Ministerul de Interne); primul director – Iordache Rasti (1831-1837).

– 1837: Elevii Conservatorului Filarmonic-Dramatic din Iaşi au reprezentat pentru prima oară „Idilă românească”, piesă cu cântece şi dansuri de Gh. Asachi, muzică aranjată de Elena Asachi.

– 1843:  A decedat, la Iaşi, Christian Flechtenmacher (n.1785), jurist român. A fost unul dintre cei mai de seamă jurişti români din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Timp de trei decenii 1812-1843, a ocupat funcţia de pravilist al statului din Moldova. A fost primul profesor de drept la Academia Mihăileană din Iaşi. De numele lui se leagă şi elaborarea primului dicţionar juridic românesc, tipărit în anul 1815 la Iaşi.

– 1851: A avut loc inaugurarea primei expoziţii mondiale cunoscute sub numele de „Marea expoziţie a industriei tuturor timpurilor”, la Crystal Palace, Londra.

– 1851: S-a născut Laza Lazarević (m.1890), prozator sârb. A scris nuvele de fină observaţie psihologică: Prima oară cu tata la utrenie (1879), La fântână (1886), Şase povestiri (1886) etc.

– 1852: S-a născut Ramón Y Cajal, biolog şi histolog spaniol; a elaborat teoria neuronului; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1906, împreună cu italianul Camillo Golgi (m. 1934)

– 1859: S-a născut, la Bârlad, jud. Vaslui, Alexandru Philippide (m.1933), lingvist şi filolog. Membru titular al Academiei Române.Timp de patru decenii, a fost profesor la Catedra de Filologie Română de la Universitatea ieşeană. Domeniul în care a adus cele mai importante contribuţii a fost Istoria limbii române căreia i-a consacrat cele mai numeroase dintre lucrările sale. A publicat mai multe volume de referinţă, dintre care cităm: Introducere în istoria limbii şi literaturii române (1888), Principii de istoria limbii (1894), Gramatica elementară a limbii române (1897). Opera sa fundamentală este Originea românilor (2 vol. 1925-1928), care urmăreşte istoria poporului şi a limbii române. Între anii 1897-1905 a condus lucrările de întocmire a Dicţionarului limbii române, editat de Academia Română.

– 1862: La această dată, la Cernăuţi, în condiţiile revenirii la un regim constituţional în Imperiul Habsburgic, un grup de boieri şi intelectuali în frunte cu fraţii Gheorghe şi Alecu Hurmuzachi, sprijiniţi de preoţimea românească a Bucovinei, au înfiinţat „Reuniunea pentru Leptură”. Reuniunea avea să-şi schimbe denumirea în Societatea pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina în 1865, pentru a deveni, începând din 1869, Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB), nume sub care s-a reactivat în martie 1990.

-1865: A intrat în vigoare Codul Penal promulgat (la 2/14.XII.1864) de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866); alcătuit după modelul Codului Penal francez (din 1810) şi al Codului Penal prusian (din 1851), avea la bază, totodată, şi unele legi penale autohtone. A fost înlocuit la 18.III.1936 de Codul Penal din 1936 (1/13.V).

– 1866: S-a născut prozatorul Nestor Urechia; unul dintre predecesorii literaturii turistice româneşti; fiul istoricului şi scriitorului V. A. Urechia (m. 1931).

– 1886: S-a născut Zenovie Pâclişanu, teolog greco-catolic şi istoric; lucrări privind istoria Bisericii în Transilvania; directorul Arhivelor Statului din Cluj (1920-1922); membru al Comisiei politico-juridice la Conferinţa de Pace de la Paris (1920-1922); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1958, la Aiud).

– 1869: S–a deschis, în Paris,”Folies Bergère”, celebru teatru de revistă şi music hall.

– 1872: A fost publicat în revista Convorbiri literare poemul Dumbrava Roşie de Vasile Alecsandri.

– 1873: Se deschide, la Viena, Expoziţia Universală, la care a participat şi România. La închiderea expoziţiei (10 noiembrie), juriul de premiere, din care au făcut parte şi P.S. Aurelian şi dr. Carol Davila, a acordat medalii şi diplome de onoare şi unui număr de 71 de agricultori, comercianţi şi meseriaşi români.

– 1873: S-a stins din viaţă David Livingstone (n.1813), explorator şi misionar britanic. A întreprins trei expediţii în Africa Centrală şi de Sud. A efectuat prima traversare (1854-1856) a continentului african de la Luanda la Mozambic.A descoperit cascada „Victoria”.În 1869, în cursul expediţiei la izvoarele fluviului Congo, i s-a pierdut urma. A fost găsit, în 1871, de expediţia organizată de ziaristul H. Stanley. A publicat Călătoriile şi cercetările unui misionar în Africa meridională.

– 1881: S-a născut, la Udeşti, jud. Suceava, Gavril Rotică (m.1952), poet român. A scris poezii de dragoste şi de exaltare a universului domestic. Versurile sale au fost adunate în volumele: Poezii (1909), Cântarea suferinţei (1920), Paharul blestemat (1924). A publicat volume de articole şi evocări: Dintr-un colţ al României Mari (1921), Cele două Românii şi altele.

– 1881: S-a născut, la Vernet-les-Bains, Franţa, Auguste Baillayre (m.1961), pictor şi grafician basarabean de origine franceză. A locuit şi lucrat la Peterburg (1899-1918), Chişinău (1918-1943) şi Bucureşti (1943-1961). În Capitala Moldovei a fost profesor la Şcoala de Arte Frumoase şi director al Muzeului de Arte. A pictat numeroase portrete şi naturi statice (Portretul doamnei Lidia Arionescu; Autoportret; Ţăran Basarabean; Copii la ţară; Peisaj de iarnă; Natură statică cu peşti etc.) Prieten al renumitului sculptor Alexandru Plămădeală, Auguste Ballayre a fondat împreună cu acesta Societatea de Arte Frumoase din Basarabia (1921) şi prima Pinacotecă Municipală din Chişinău, deschisă la 28 noiembrie 1939, al cărei succesor a devenit Muzeul Naţional de Artă al R. Moldova. Anume acestui muzeu maestrul şi-a lăsat ca moştenire, prin testament, întreaga operă (342 de lucrări), dăruindu-şi bogata bibliotecă Academiei de Ştiinţe din R. Moldova. Auguste Baillayre şi-a petrecut copilăria în Franţa (1879-1885), iar adolescenţa în Gerogia (1885-1898). Şi-a făcut studiile la Amsterdam, absolvind în 1902 Academia de Arte Frumoase cu titlul de pictor, iar în 1907 – Academia Imperială de Arte Frumoase din Sankt-Petersburg. În 1913 a făcut o călătorie de studii în Franţa, unde a absolvit Universitatea din Grenoble, Facultatea de Litere.Între 1918 şi 1943 s-a aflat în Basarabia (1918-1943), apoi a plecat la Bucureşti, unde a trăit din 1943 până la moarte (16 decembrie 1961). Om de o vastă cultură şi un colecţionar remarcabil, Auguste Baillayre a activat în calitate de profesor la Şcoala de Arte Frumoase din Chişinău, actualul Colegiu Republican de Arte Plastice Alexandru Plămădeală, educând o pleiadă de discipoli care constutiue elita picturii naţionale.

– 1885, 1/13: 1885: În şedinţa Sfântului Sinod al BOR a fost adusă la cunoştinţă recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhia Constantinopolului, iar câteva zile mai târziu (la 6 mai) are loc citirea publică a textului traducerii în limba română a „Tomosului” sinodal de autocefalie a BOR. Patriarhul Ioachim al IV-lea al Constantinopolului a semnat, la 20 aprilie 1885, scrisoarea de răspuns care a însoţit „Tomosul” sinodal de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române, datat aprilie 1885, fără zi, purtând semnătura patriarhală şi a celor zece mitropoliţi ai Sinodului Constantinopolitan.

– 1885: S-a născut Nicolae I. Ottescu, prozator şi dramaturg; frate cu compozitorul Ioan Nona Ottescu (m. 1950).

– 1885: Este publicată in „Convorbiri literare” piesa „D’ale carnavalului” de Ion Luca Caragiale.

– 1886: S-a născut Zenobie Pâclişanu, teolog greco-catolic şi istoric; lucrări privind istoria Bisericii în Transilvania; directorul Arhivelor Statului din Cluj (1920-1922); membru al Comisiei politico-juridice la Conferinţa de Pace de la Paris (1920-1922); membru corespondent al Academiei Române (m. 1958, la Aiud).

– 1892: S-a născut Grigore T. Popa, medic şi anatomist; a devenit cunoscut pe plan mondial mai ales prin descrierea (făcută împreună cu Una Fielding) a sistemului port-hipofizar; fondator al revistei „Însemnări ieşene” (1936); membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1948). Facultatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi poartă numele renumitului medic şi profesor Gr. T. Popa.

– 1895: S-a născut, la Milişeuţul de Sus, jud.Suceava, prozatorul român Ury Benador (m.1971). Evocator al vieţii evreieşti, opera sa principală o constituie ciclul romanesc, neîncheiat, Ghetto veac XX (1934).A mai publicat nuvele şi piese de teatru.

– 1896: S-a născut, la Huşi, jud. Vaslui, Mihai Ralea (m.1964), critic literar, sociolog, psiholog estetician şi eseist român.Membru al Academiei Române. Erudit om de ştiinţă şi eminent reprezentant al învăţământului universitar, remarcabil om politic, Mihai Ralea a desfăşurat o activitate multilaterală şi complexă. A fost profesor de Psihologie şi estetică la Universitatea „Al. I. Cuza”. A publicat numeroase studii şi articole în domeniul psihologiei, al esteticii şi criticii literare. Dintre volume cităm: Ipostaze şi precizări în ştiinţa sufletului (1926), Psihologie şi viaţă (1938), Explicarea omului (1946), Introducere în sociologie (1926), Istoria psihologiei (în colab., 1962), Introducere în psihologia socială (1966). A profesat o critică literară de direcţie, situându-se în fruntea mişcării promovată de Viaţa românească.

– 1899: Firma de medicamente Bayer a introdus în Germania – aspirina.

– 1899: S-a născut Alfonso Reyes (m.1959), scriitor mexican. A scris studii de critică şi estetică literară (Capitole de literatură spaniolă, 1939 şi 1945; Critica în epoca ateniană, 1941 etc.), proză (Viaţă şi ficţiune, 1970, postum), lirică parnasiană (Urme, 1922), poemul dramatic Cruda Ifigenia (1924) etc.

– 1904: A încetat din viaţă, la Praga, Antonin Dvorák (n.1841), compozitor şi dirijor ceh. Fondator, alături de Bedrich Smetana, al şcolii muzicale naţionale clasice. A compus simfonii, concerte, lucrări vocal-simfonice, muzică de cameră, coruri, opere (Rusalka, 1900) etc. Creaţia sa reprezintă una din culmile muzicii clasice cehe şi ale muzicii universale.

– 1904: A murit Wilhelm His, anatomist şi antropolog german de origine elveţiană; lucrări privind embrionul uman şi morfologia sistemului nervos (n. 1831).

– 1905: S-a născut (la Berlin) Henry Koster (numele la naştere: Herman Kosterlitz), regizor, scenarist şi producător de film american de origine germană; este realizatorul primului film pe ecran lat (cinemascop) – 1953 (m. 1988).

– 1910: A murit Louis Welden Hawkins, pictor francez de naționalitate engleză (n. 1849).

– 1916: S-a născut (în Quebec, Canada) actorul american de film Glenn Ford (m. 2006).

– 1917: S-a născut actriţa franceză de film Danielle Darrieux.

– 1921: Apare, la Cluj, revista „Gândirea” (revistă de cultură tradiţionalistă, în jurul căreia s-a format curentul ideologic al gândirismului, care i-a împrumutat numele), sub conducerea unui comitet format din Cezar Petrescu, Lucian Blaga ş.a.; ulterior, de la 22 decembrie 1922 până în iunie-iulie 1944, revista apare la Bucureşti, sub conducerea lui Nichifor Crainic.

– 1921: S-a născut Vladimir Colin (Jean Colin), scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, fantastică şi mitologică, eseist, traducător şi publicist (m. 1991).

– 1923: S-a născut romancierul american Joseph Heller (m. 1999).

– 1923: S-a născut Ion Popescu Gopo, regizor, scenarist, desenator; autor de filme de animaţie.

-1924: S-a născut regizorul ceh de film Karel Kachyňa (m. 2004).
-1927: Inaugurarea, la Bucureşti, a primei centrale automate de telefon, cu o capacitate totală de 10.000 de numere, din care 3.000 instalate imediat.

–1927: S-a născut scriitoarea şi traducătoarea Annie Bentoiu; autoare a volumelor „Strada Mare” şi „Voyage en Moldavie” (m. 2015).

– 1927: S-a născut dirijorul israelian Gary Bertini (m. 2005).

– 1928: S-a născut Ion Ianoşi (numele la naştere: Janos Steinberger), critic literar, eseist şi estetician; studii interdisciplinare, situate la intersecţia filosofiei cu literatura; membru de onoare al Academiei Române.

– 1929: S-a născut Sir Ralf Dahrendorf, sociolog, economist şi politician german; a reprezentat Germania în Comisia Uniunii Europene; în 1974 s-a stabilit în Marea Britanie, iar în 1993 i s-a acordat un loc în Camera superioară a Parlamentului britanic (m. 2009).

-1930: S-a născut lingvistul şi profesorul universitar Theodor Hristea; reprezentant de seamă al lingvisticii româneşti din ultima jumătate de secol (m. 2009).

– 1932: S-a născut Cristea Zalu, pianist şi profesor (m. 2008).

– 1932: A intrat în vigoare Convenţia cu privire la munca forţată (adoptată la 28.VI.1930, în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii); va fi înlocuită de Convenţia nr. 105 privind abolirea muncii forţate, adoptată la 25.VI.1957 (ratificată de România prin Decretul 213/1957).

– 1933: S-a născut Miron Scorobete, poet şi prozator; după 1970 a lucrat ca redactor la Studioul Cluj al Radiodifuziunii Române.

– 1934: A murit Paul Zarifopol, eseist şi critic literar (n. 1874).

– 1939: S-a născut cântăreaţa americană Judy Collins, una dintre interpretele reprezentative ale pop-ului anilor ’60 ai secolului al XX-lea.

– 1941: Filmul lui Orson Welles, „Cetăţeanul Kane”, are premiera la New York.

– 1945: S-a născut Mircea Salomir, fost arbitru de fotbal şi observator federal (m. 2010).

– 1945: A murit Joseph Goebbels, ministru nazist cu propaganda (n. 29.10.1897).

– 1945: S-a născut Rita (Faye) Coolidge, interpretă americană, câştigătoare a mai multor Premii Grammy.
– 1946: S-a născut Nancy Brandes, dirijor, orchestrator, compozitor de muzică uşoară şi actor israelian de origine română; în 1963 a fondat una dintre primele formaţii româneşti de muzică pop (rock) „Roşu şi Negru”.

– 1946: S-a născut regizorul chinez de film John Woo, renumit pentru filmele sale de acţiune, precum „Faţă în faţă” şi „Misiune Imposibilă 2”.

– 1949: S-a stins din viaţă, la Bucureşti, Gheorghe Petraşcu (n.1872), pictor român.

– 1955: S-a născut dirijorul Gheorghe Costin.

-1955: S-a născut regizorul de film italian Ricky Tognazzi, fiul actorului Ugo Tognazzi.

-1956: Se înfiinţează Institutul de Arheologie din Bucureşti; primul director – acad. Emil Condurachi.
-1958: S-a născut, la Bereşti, jud. Galaţi, Valeriu Mardare, publicist şi traducător român. A publicat: Vocabular româno-grec (1987), Vocabular grec-român (1987), în colaborare; Ghid de conversaţie român-grec (1999), Dicţionar român-neogrec (2001). A efectuat numeroase traduceri din scriitori greci de renume.

– 1962: S-a născut actriţa de teatru şi film Maia Morgenstern.

– 1967: Elvis Presley se căsătoreşte cu Priscilla Beaulieu.

– 1970: A apărut, la Iaşi, revista „Convorbiri literare”, serie nouă, fiind urmaşa publicaţiei omonime fondată la 1 martie 1867, la Iaşi, de Societatea Literară „Junimea”. Revista şi-a propus să ducă mai departe tradiţia valoroasă a presei literare ieşene.

– 1973: S-a născut Asger Jorn, pictor danez, unul dintre fondatorii uniunii de creaţie Cobra, apropiat ca inspiraţie de expresionismul abstract (n. 03.03.1914).

– 1975: Preotul Constantin Galeriu devine paroh al bisericii Sfântul Silvestru din Bucureşti.
– 1976:  A încetat din viaţă, la Cluj, Victor Pop (n.1903), zoolog român. Între anii 1946-1973, a fost profesor la Catedra de zoologie de la Universitatea din Cluj. Ca cercetător, a studiat în amănunţime oligochetele acvatice şi terestre, descriind mai mulţi taxoni noi pentru ţară şi câţiva taxoni noi pentru ştiinţă.

-1978: S-a stins din viaţă, la Moscova, Aram I. Haciaturian (n. 1903), compozitor armean.A avut o activitate componistică bogată şi variată (balete Gayaned: Spartacus etc.) caracterizată prin pitorescul armoniei, culoarea orchestrală, inspiraţia din folclorul armean, gruzin şi azer.

– 1979: Groenlanda devine provincie autonomă a Regatului Danemarcei.

– 1982: A murit contratenorul american William Primrose (n. 1903).

– 1989: A murit Antonio Janigro, violoncelist şi dirijor italian (n. 1918).

– 1990: S-a înfiinţat Institutul de Geodinamică din Bucurşti; director – dr. ing. Dorel Zugrăvescu.

– 1991: A intrat în vigoare Acordul de comerţ şi cooperare comercială şi economică dintre România şi Comunitatea Economică Europeană (CEE), ulterior Uniunea Europeană (UE).

– 1994: A încetat din viaţă, accidentat în timpul cursei Marelui Premiu de la San Marino – pista de la Imola – Italia, Ayrton Senna (n.1960), pilot brazilian de curse automobilistice. A fost campion mondial în circuitele de Formula 1, în anii 1988, 1990 şi 1991.
– 1994: A trecut la cele veşnice, în Galaţi, Antim Nica (n.1908), prelat român. A fost episcop al Dunării de Jos (1973-1975), apoi arhiepiscop al Tomisului şi Dunării de Jos (din 1975). A publicat: Misionarismul creştin între mahomedani şi Orientul Apropiat (1939), Ortodoxia în Siria şi la Locurile Sfinte (1951) etc.

– 1997: A murit soprana Steliana Calos (n. 1944).

– 2000: A murit actorul american Steve Reeves (n. 1926).

– 2002: La Salonul Internaţional al Invenţiilor şi Produselor Noi de la Geneva, ediţia nr. 30, România a câştigat 67 de medalii (din care 15 de aur) şi trei premii speciale, ceea ce a clasat–o pe primul loc între cele 44 de ţări. Printre premianţi sunt profesorii Universităţii Bioterra din Bucureşti – medalie de aur pentru vodca ecologica şi de argint pentru sucul fără conservanţi Carotina.

– 2002: A început să funcţioneze Garda de Mediu, condusă de un comisar naţional – la nivelul ţării, şi de un comisar judeţean – la nivel de judeţ.

– 2003: A intrat în vigoare noul cod poştal numeric, format din şase cifre, cu scopul de a scurta timpii de operare în serviciile poştale; astfel, codificarea devine detaliată până la nivel de stradă.

– 2004: La această dată zece noi state, opt din fostul bloc comunist (Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria), precum şi două state mediteraneene (Cipru şi Malta), au devenit oficial membre ale Uniunii Europene (UE), numărul statelor membre ale UE ridicându-se atunci la 25; această extindere a UE spre Est marca sfârşitul simbolic al divizării continentului în urma celui de-al Doilea Război Mondial.

– 2007: Începe aplicarea „Taxei verzi” (taxa de colectare sau reciclare), în valoare de 7 lei, pentru orice produs electrocasnic.

– 2008: A murit artista plastică Eva Cerbu (numele adevărat, Eva Siegler) (n. 1924).

– 2010: A murit actriţa americană Helen Wagner; a deţinut recordul Guinness pentru cel mai longeviv rol (peste o jumătate de secol) într-un film de televiziune, pentru interpretarea personajului Nancy Hughes din serialul „As the World Turns” (n. 1918).

– 2011: A avut loc proclamarea solemnă a canonizării Cuviosului Irodion, la Mănăstirea Lainici, la eveniment participând Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu 20 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod. Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici, pe numele de mirean Ioan Ionescu, a trăit în secolul al XIX-lea (1821-1900), fiind monah la Mănăstirea Cernica, apoi stareţ al Mănăstirii Lainici, vreme de 41 de ani, din 1854, cu unele întreruperi, până în 1900, anul morţii sale (prăznuirea sa se face pe 3 mai).

– 2011: Papa Ioan Paul al II-lea (născut Karol Józef Wojtyła, la 18.V.1920, Polonia – m. 2005, Vatican) a fost beatificat, purtând titlul de „Fericit”. Ceremonia de la Vatican a fost prezidată de Benedict al XVI-lea, în faţa unei mulţimi de peste un milion de credincioşi. El este celebrat pe 22 octombrie, ziua în care a fost numit papă în 1978.

 

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here