S-a întâmplat în 1 iunie…

0
48
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 1 iunie…

– „Ziua Internaţională a Ocrotirii Copiilor”. Pentru prima dată Ziua Copilului a fost menţionată la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, care a avut loc la Geneva, în august 1925. Atunci 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. Tot la Geneva a fost şi sărbătorită pentru prima oară, în octombrie 1953, când aproximativ 30 de state au ales să marcheze evenimentul pe 1 iunie. Ziua este sărbătorită, în prezent, în întreaga lume, dar în zile diferite: în ţările fost comuniste – la 1 iunie, în Japonia – la 5 mai, în Germania – la 1 iunie şi 20 sepembrie, în India – la 14 noiembrie, în Turcia – la 23 aprilie etc.
– 193: Împăratul roman Marcus Didius este asasinat în palatul său. Didius Iulianus (latină: Marcus Didius Salvius Julianus; 133 – 193) a fost împărat roman de la 28 martie la 1 iunie 193. Didius Iulianus era un senator foarte bogat, originar din Gallia. A a devenit împărat cumpărând la mezat tronul imperial de la pretorieni, care, după tulburările ce avuseseră loc la moartea împăratului Pertinax, au scos tronul imperial la vânzare, pentru cel mai bun preţ. A fost recunoscut de Senat şi de pretorieni, nu însă şi de legiunile de la Dunăre de sub comanda lui Septimius Severus, care, de altfel, l-au detronat şi ucis.
– 1475: Prima atestare documentară a Craiovei. La această dată apărea prima atestare documentară a Craiovei, într-un hrisov dat de voievodul Laiotă Basarab şi în care se aminteşte de jupan Neagoe de la Craiova. Pe teritoriul actualului oraş au fost descoperite resturi de locuire încă din epoca neolitică. Pelendava geto-dacă este prima formă de organizare socială descoperită pe actualul teritoriu al Craiovei, datând din anii 400 î. Hr. –102 d. Hr. Pe o hartă din anul 225 d. Hr. apărea trecută Pelendava romană. În secolele VII şi VIII, localitatea era denumită Ponsiona, conform mai multor inscripţii descoperite.
– 1636: S-a născut Nicolae Milescu (Spătarul), scriitor memorialist şi diplomat; autorul unui „Jurnal de călătorie în China”, primul memorial de călătorie scris de un român; tot el este primul român care a tradus „Vechiul Testament” (1667), lucrare care a stat la baza traducerii „Bibliei de la Bucureşti” (1688); din 1671 a trăit la Moscova (m. 1708, în Rusia).
– 1796: S-a născut Nicolas Léonard Sadi Carnot, fizician şi inginer militar francez (m. 1832).În lucrarea lui din 1824 Reflecţii asupra puterii motrice a focului, a dat prima descriere de succes a motoarelor termice, descriere cunoscută azi sub numele de ciclul Carnot, punând astfel bazele pentru a doua lege a termodinamicii.

– 1822: S-a născut geologul francez René-Just Haüy, fondatorul ştiinţei cristalografiei (m. 1873).

– 1829, 1/13: A apărut (bisăptămânal, până la 24.XI/6.XII.1858), la Iaşi, gazeta politică şi literară „Albina Românească” – prima gazetă în limba română din Moldova; director, Gheorghe Asachi.

– 1838: S-a născut Gheorghe Lahovari, inginer şi scriitor (povestiri şi traduceri); ca director al Poştelor şi Telegrafelor (1871-1876), a introdus cărţile şi mandatele poştale; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Române de Geografie (1875); a tipărit, în colaborare, „Marele dicţionar geografic al României”; membru de onoare al Academiei Române din 1901 (m. 1909).

– 1841: A murit Nicolas Appert, inventator francez (n. 1749). A inventat metoda de păstrare a alimentelor mai mult timp prin închiderea ermetică a acestora în ambalaj (1795).

– 1866: S-a născut zoologul american Charles Benedict Davenport, pionier al folosirii tehnicilor statisticii în cercetarea biologică (m. 1944).

– 1875: S-a născut Constantin Lacea, filolog şi lingvist; în 1916 s-a refugiat în străinătate, mai întâi la Stockholm, apoi la Paris, unde, în vederea Conferinţei de Pace, a strâns un bogat material documentar referitor la istoria românilor; revenit în ţară (în 1920), a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică la Cluj; se numără printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, la care a redactat în întregime primele trei litere; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1950).
– 1878, 1/13: Începe Congresul internaţional de la Berlin (până la 1/13.VII.1878), convocat de marile puteri europene nemulţumite de prevederile Tratatului de pace de la San Stefano, încheiat la terminarea războiului ruso-româno-turc din 1877-1878; în Tratat se recunoaşte independenţa de stat a României.

– 1882: Inaugurarea tunelului de cale ferată Saint-Gothard, primul dintre marile tuneluri feroviare care traversează Alpii.

– 1901, 1/14: A fost înfiinţată, la Bucureşti, de D. G. Kiriac, Societatea corală „Carmen” (pentru răspândirea şi cultivarea muzicii în popor; concertul inaugural a avut loc la 18/31.XII.1901).

– 1906, 1/14: Apare, bilunar, la Constanţa, şapirografiată, prima publicaţie în limba armeană, „Maro”, editată de Murat Kevorkian Vanigoglu, fondatorul bisericii şi şcolii armeneşti din oraş; pe frontispiciul publicaţiei se menţiona: „Primul ziar din România în limba armeană, etnografic şi istoric. Fondat la 1 iunie 1906, apare la fiecare 1 şi 16 ale lunii”.

– 1907: S-a născut Sir Frank Whittle, inginer britanic; a perfecţionat turbina cu gaz; a pus la punct primul turboreactor, realizat în 1941 de Rolls Royce (m. 1996).

– 1908: S-a înfiinţat Societatea anonimă pentru distribuirea produselor petroliere „Distribuţia” (cu participarea societăţilor „Steaua Română”, „Aurora”, „Româno-Americană”, „Columbia” etc.). Societatea avea monopolul desfacerii în ţară a produselor, fiecare membru păstrându-şi, însă, deplina libertate atât în privinţa producţiei, cât şi a exportului (1/14).
– 1914: Vizita oficială a ţarului Rusiei, Nicolae al II-lea, la Constanţa.Ţarul Rusiei avea o legătură strânsă cu Regele Carol I al României, mai ales în urma căsătoriei Principelui Moştenitor Ferdinand al României cu Maria, nepoata Ţarului Alexandru al II-lea şi verişoara lui Nicolae al-II-lea. Mai mult, a existat chiar şi un proiect de mariaj între prinţul moştenitor Carol (viitorul Rege Carol al II-lea) şi Marea Ducesă a Rusiei, Olga. Vizita Ţarului şi a Familiei Imperiale Ruse era o vizită de răspuns la cea pe care Regele Carol I o efectuase în iulie 1898, însoţit de Principele Ferdinand şi de primul-ministru D.A.Sturdza, în Rusia, la invitaţia Ţarului, poposind la reşedinţa acestuia de la Ţarskoe Selo, lângă Sankt Petersburg. Discuţiile politice de la Constanţa au vizat necesitatea menţinerii păcii în Balcani şi a respectării Tratatului de la Bucureşti din 1913.Vizita Ţarului avea loc cu exact 4 ani înainte de uciderea întregii Familii Imperiale Ruse de către bolşevici, la 17 iulie 1918.

– 1919: A murit Ioan Bogdan, istoric şi filolog; unul dintre fondatorii slavisticii în România; editor de cronici şi documente; membru titular al Academiei Române din 1903, vicepreşedinte al acestui for (1910-1913; 1916-1919) (n. 1864).

– 1926: S-a născut actriţa americană de film Marilyn Monroe (m. 1962). Marilyn Monroe (născută Norma Jeane Mortensen– d. 5 august, 1962) este fară îndoială cel mai celebru star cinematografic, sex simbol şi divă pop a secolului al XX-lea. Ascensiunea lui Monroe la nivelul de celebritate a început cu selectarea ei pentru a poza în câteva reviste, asta în timp ce primul ei soţ făcea parte din Marina Comercială. Cea mai însemnată parte a filmelor ei au fost făcute pentru 20th Century Fox, unde şi-a luat şi numele care a făcut-o celebră. După câteva apariţii minore în decurs de câţiva ani, Marilyn a început să devină cunoscută pentru talentul ei de comediană, ajutată fiind şi de remarcabila ei prezenţă scenică. Şi-a îndreptat eforturile către apariţii mai consistente, şi, la un anumit moment al carierei sale a reuşit să-şi îndeplinească acest scop. Circumstanţele misterioase ale morţii lui Marilyn au fost subiectul multor speculaţii, dar nu au reuşit să-i ştirbească reputaţia de cea mai legendară figură publică a tuturor timpurilor.În 1959 ea înregistrează cel mai mare succes al carierei jucând alături de Tony Curtis şi Jack Lemmon în comedia lui Billy Wilder Unora le place jazz-ul. Comportamentul ei dificil pe scenă este de acum legendar, asemenea numeroaselor duble necesare. Totuşi, la terminarea filmărilor, Wilder a declarat că era dispus să treacă oricând peste aceste inconveniente, preţuind calităţile ei de comediană de prima clasă. Unora le place jazz-ul este considerat acum ca fiind una dintre cele mai bune comedii din toate timpurile. Rolul lui Monroe de cântăreaţă îndoielnică, consumatoare frecventă de băuturi, dar plină de compasiune – Sugar Kane, a fost premiat cu un Globul de Aur pentru cea mai bună actriţă într-un musical sau comedie.

– 1927: A murit istoricul britanic John Bury; unul dintre marii istorici ai vremii sale, cu variate preocupări, de la istoria antică până la cea modernă; considerat fondatorul şcolii engleze de bizantinologie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (n. 1861).

– 1930: S-a născut Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (m. 1998).

– 1931: S-a născut matematicianul Petru Mocanu; autor de lucrări didactice, monografii, studii în domeniul teoriei geometrice a funcţiilor analitice; membru titular al Academiei Române din 2009.

– 1936: S-a născut actorul american Morgan Freeman.

– 1937: Se desfiinţează Universitatea Săsească, unitate politică şi administrativă a saşilor transilvăneni ce a activat din 1876 ca fundaţie.Universitatea săsească denumită în limba germană: „Nationsuniversität”, cu numele complet „Sächsische Nationsuniversität” (Universitatea Naţiunii Săseşti), iar în latină: „Universitas Saxonum”, a fost un organism politic de autoadministrare al saşilor transilvăneni (germană Siebenbürger Sachsen) constituit la ordinul lui Matei Corvin în 1486, care a funcţionat până la jumătatea secolului al XIX-lea (1486–1876) ca „administraţie autonomă” iar de atunci până la desfiinţarea sa definitivă, în 1937, ca fundaţie. Universitatea săsească, îngloba cele şapte scaune ale Sibiului (Orăştie, Sebeş, Miercurea, Sighişoara, Nocrich, Cincu şi Rupea), Scaunul Şeica şi cel al Mediaşului, formate mai târziu, precum şi Districtul Braşov şi Districtul Bistriţei. Şapte Scaune (în germană Sieben Stühle, în latină septem sedes) se numea un teritoriu de pe Pământul Crăiesc (Königsboden) dinTransilvania (în germană Siebenbürgen, adică „şapte cetăţi”: Sibiu, Braşov, Mediaş, Sighişoara, Sebeş, Rupea, Bistriţa), reprezentând unităţile adminstrative ale saşilor transilvăneni, din secolul al XII-lea până spre sfârşitul secolului al XIX-lea.În 14 iulie 1349 este prima menţiune a faptului că existau cele Şapte scaune (Sieben Stühle) constând din „Scaunul principal” (Hauptstuhl) de la Sibiu (Cybininum) şi cele şapte „scaune secundare” (Nebenstühle) de la Orăştie (Broos), Sebeş (Mühlbach), Miercurea Sibiului(Ruzmargt, astăzi Reußmarkt), Sighişoara (castrum Sches, astăzi Schäßburg), Nocrich (Leuskyrch, astăzi Leschkirch), Cincu (Schenk, astăzi Großschenk) şi Rupea (Reps). Scaunul Şeica şi Scaunul Mediaşului s-au format mai târziu, purtând denumirea de „Două Scaune” (Zwei Stühle). Districtul Braşov şi Districtul Bistriţei s-au format şi ele mai târziu, dar nu au avut subordonare scăunală. Un „scaun” reprezenta o uniune de mai multe oraşe şi sate, supuse aceleiaşi puteri judecătoreşti. Pentru fiecare scaun era desemnat un „jude regal” (Königsrichter) (judex regis) care era supus numai regelui Ungariei. Scaunele şi districtele erau conduse de un jude al locului, denumit şi jude scăunal (în germană Stuhlrichter, în latină judex sedis sau judex terrestris) asistat, mai târziu, de un comandant militar. Cea mai înaltă funcţie administrativă a saşilor era cea de „jude al scaunului de Sibiu” (în germană Stulrichter von Hermannstadt, în latină judex Cibinensis). Din 1453, scaunul Tălmaciu şi cel al Saliştei au fost încorporate scaunului Sibiului, ca filiale ale acestuia, până la desfiinţarea Universităţii Săseşti după instaurarea dualismului austro-ungar.Ca urmare a constituirii sale, comunitatea săsească din Transilvania a devenit „naţiune politică” alături de maghiari şi secui, având drept de reprezentare în Dieta Transilvaniei. Denumirea „Nationsuniversität” (Universitatea Naţiunii) poate induce în eroare, dar prin descompunerea cuvântului în componentele sale regăsim termenii latini „natio”(popor, etnie) şi „universitas” (întreg, totalitate). Prin urmare, în această sintagmă, cuvântul „Universitate” nu are nici o legătură cu noţiunea de „învăţământ superior”. Prin „Naţiune” se desemnează un anumit grup etnic sau o etnie. Din punct de vedere semantic, este vorba despre „totalitatea saşilor transilvăneni”, de pe teritoriul pe care s-au stabilit.

– 1937: S-a născut scriitoarea australiană Colleen McCullough, autoare a succesului editorial „Pasărea spin”; scrisă în 1977, cartea s-a vândut în peste 30 de milioane de exemplare în întreaga lume și a fost transpusă în serialul de televiziune cu același nume care i-a avut ca protagonişti pe Richard Chamberlain și Rachel Ward (m. 2015).

– 1937: S-a născut actorul şi imitatorul francez Henri Tisot (m. 2011).

– 1938: A murit Gustav Oswald Kisch, filolog şi istoric sas din Transilvania; autorul teoriei identităţii graiului bistriţean cu cel luxemburghez şi, deci, a emigrării saşilor din restrânsa regiune Mosela (Luxemburg) în Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (n. 1889).

– 1941: A murit Sir Hugh Walpole, scriitor englez (n. 1884).

– 1941: Al Doilea Război Mondial: Creta capitulează în faţa Germaniei.

-1941: A murit Hans Berger, medic neuropsihiatru german, inventatorul electroencefalografului (1902) (n. 1873).

-1944: S-a născut matematicianul francez Haim Brézis; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993).

– 1944: S-a născut actorul de film britanic Robert Powell, foarte cunoscut pentru rolul Iisus din Nazareth din filmul cu acelaşi nume realizat de Franco Zeffirelli. Iisus din Nazareth (original în engleză Jesus of Nazareth) este un miniserial de televiziune, de şase ore şi şaisprezece minute, realizat de Franco Zeffirelli, în anul 1977. Filmul narează naşterea, activitatea, procesul, moartea şi învierea lui Iisus Hristos, aşa cum sunt narate de Noul Testament. Produs de Lew Grade, filmul a fost scris de Franco Zeffirelli şi Suso Cecchi d’Amico. Realizat la cererea papei Paul al VI-lea, acest film a avut un mare succes şi a fost tradus în numeroase limbi.

– 1945: S-a născut soprana americană Frederica von Stade.

– 1946: A murit tenorul austriac Leo Slezak (n. 1873).

– 1946: Mareşalul Ion Antonescu, conducător al statului român în perioada 1940-1944, este executat (alături de colaboratorii săi apropiaţi Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu), în închisoarea Jilava, ca urmare a sentinţei de condamnare la moarte (din 20.V.1946); procesul s-a desfăşurat, la Bucureşti, între 7 şi 18 mai (n. 1882).

– 1946: A murit Constantin „Piki” Vasiliu, general român (executat) (n. 1882). Constantin Z. („Piki”) Vasiliu (n. 16 mai 1882 Focşani) a fost un general român, comandant al Jandarmeriei Române (1940 – 23 August1944) şi Subsecretar de Stat la Ministerul de Interne (3 ianuarie 1942 – 23 august 1944). Condamnat la moarte pentru crime de război şi alte capete de acuzare de către Tribunalul Poporului, a fost executat la penitenciarul Jilava la 1 iunie 1946.

-1948: Apărea Decretul privind ratificarea de către Guvernul român a actelor constitutive ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – OMS, cu sediul la Geneva, semnate în 1946 (din 1948 OMS devine organizaţie specializată a ONU).

– 1950: S-a născut chimistul Ioan Silaghi-Dumitrescu; în cercetările sale a abordat domenii cum sunt: chimia computaţională, modelarea moleculară, spectroscopia moleculară ş. a; membru corespondent al Academiei Române (m. 2009).

– 1950: Inaugurarea oficială a Palatului Pionierilor, în incinta Palatului Cotroceni. Palatul Pionierilor a fost mutat, la 25 octombrie 1975, într-o clădire din Str. Sfinţii Apostoli, iar la 1 iunie 1986 (30 de ani) s-a inaugurat oficial actualul Palat Naţional al Copiilor din Parcul Tineretului.

– 1952: A murit Gavril Rotică (pseudonimul lui Gavril Rotariu), poet (considerat un fel de Octavian Goga al Bucovinei) şi gazetar de marcă (cunoscut, în special, datorită campaniilor sale pentru reîntregirea ţării); a făcut parte din delegaţia la Congresul Naţional al Bucovinei (întrunit la 15/28 noiembrie 1918, în sala sinodală de la Cernăuţi), la care s-a hotărât unirea Bucovinei cu Ţara (n. 1881).

– 1956: S-a născut scriitorul Mircea Cărtărescu.

– 1957: S-a înfiinţat, la Bucureşti, Muzeul Literaturii Române. A fost fondat de către criticul şi istoricul literar Perpessicius, care a fost şi primul director al instituţiei.

– 1957: Televiziunea Română a transmis prima emisiune pentru copii de la Teatrul Ţăndărică din Bucureşti.

– 1957: A avut loc inaugurarea Muzeului Literaturii Române din Bucureşti, înfiinţat de criticul şi istoricul literar Perpessicius (Dumitru Panaitescu), primul director al Muzeului. Muzeul Naţional al Literaturii Române deţine peste 300.000 de piese organizate în 300 colecţii (sec. XV-XX), cuprinzând manuscrise ale unor scriitori români precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu şi mulţi alţii.Colecţiile sunt completate de cărţi vechi şi rare, documente istorico-literare, lucrări de artă plastică (grafică, pictură, scluptură), periodice, obiecte şi mobilier memorial, fotografii, înregistrări audio-video. Clădirea în care îşi desfăşura activitatea Muzeul Naţional al Literaturii Române a fost retrocedată în anul 2014, proprietarul somând instituţia în privinţa întreruperii activităţii începând cu data de 15 iunie a aceluiaşi an. Tezaurul MNLR a fost mutat în incinta Casei Presei din Bucureşti.

– 1959: S-a născut scriitorul Cristian Popescu (m. 1995).

– 1971: S-a născut cântăreaţa de muzică uşoară Monica Anghel.

– 1972: S-a deschis, la Constanţa, primul delfinariu public din sud-estul Europei. În Marea Neagră trăiesc trei subspecii de delfini, şi anume: marsuinul, delfinul comun şi afalinul. Delfinariul Constanţa a găzduit în bazinele sale toate cele trei specii de delfin din Marea Neagră. Primii au fost marsuinii (Phocoena phocoena relicta) şi delfinii comuni (Delphinus delphis ponticus), iar în urmă cu aproape 20 de ani au fost aduşi şi afalinii sau delfinii mari cum mai este numită specia Tursiops truncatus ponticus, din care făcea parte şi Mark, veteranul şi totodată vedetă a Delfinariului până în 2009.Din 1995, Delfinariul obţine doua exemplare de leu de mare sud-american (Otaria byronia) John şi Lorry, originare de pe coastele Americii de Sud. Recent, în 2010, delfinariul a achiziţionat 3 exemplare tinere de afalin (Tursiops truncatus) provenite de la Aquarium Beijing, instituţie colaboratoare. Cele 3 exemplare, un mascul şi două female, au fost antrenate în primele două luni după sosire, de o echipă mixtă româno-chineză.

– 1974: S-a născut Alanis Morissette, cantautoare şi producătoare canadiană.

– 1975: A murit Eugen Filotti, publicist şi traducător, diplomat; a participat la toate şedinţele Societăţii Naţiunilor Unite între anii 1928 şi 1935; a fost membru în delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris, din 1946, alături de Lucreţiu Pătrăşcanu şi Mihail Ralea (n. 1896).

– 1977: A murit chimistul Coriolan Drăgulescu; lucrări în domeniul chimiei anorganice; cercetări în chimia analitică; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1907).

– 1980: A avut loc prima transmisiune, de la Atlanta/Georgia, a postului de televiziune CNN (Cable News Network), primul canal de televiziune destinat în exclusivitate ştirilor din întreaga lume (care emite 24 de ore din 24).

– 1982: A murit actorul Constantin Neamţu-Ottonel (n. 1885).

– 1983: A murit scriitoarea germană Anna Seghers (n. 1900).

-1988: A intrat în vigoare Tratatul dintre SUA şi URSS cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune – INF (încheiat la Washington, la 8.XII.1987, şi semnat de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov).

– 1992: Agenţia Naţională de Privatizare începe acţiunea de distribuire a carnetelor cu certificatele de proprietate către toţi cetăţenii români (conform Hotărârii de Guvern 154/1992).

-1993: Se introducea în România taxa pe valoarea adăugată (TVA).

-1996: România devine, la Conferinţa de la Viena, membră a Iniţiativei Central Europene/ICE.

– 2004: Adunarea Generală al ONU, declară anul 2005, ca An Internaţional al Fizicii în amintirea împlinirii a o sută de ani de la publicarea celebrelor lucrări ale lui Albert Einstein.1905 – Acesta a fost anul miraculos al lui Einstein, când se naşte Teoria Relativităţii.În acest an, Einstein îşi dă doctoratul la Universitatea din Zürich cu o teză asupra determinării dimensiunilor moleculare. Dar ceea ce face ca acest an să fie un adevărat annus mirabilis sunt cele cinci scrieri trimise de Einstein la anuarul de fizică german Annalen der Physik: 17 martie: Einstein trimite spre publicare articolul „Un punct de vedere euristic privind producerea şi transformarea luminii”, în care sugerează (din considerente termodinamice) că lumina poate fi considerată ca fiind compusă din cuante de energie independente. Articolul avea să apară la sfârşitul lunii mai; 30 aprilie: Einstein trimite al doilea articol, în care arată cum se pot calcula Numărul lui Avogadro şi dimensiunea moleculelor, studiind mişcarea lor într-o soluţie.Acest articol a fost acceptat şi ca teza de doctorat, apărând în Annalen der Physik doar în ianuarie 1906. Este pe locul trei ca celebritate, dar pe unul din primele locuri privind numărul de citări de care s-a bucurat în acei ani. Einstein dedică teza de doctorat prietenului său Marcel Grosmann, fost coleg la ETH. 11 mai: Einstein trimite spre publicare articolul său despre mişcarea browniană – „Despre mişcarea particulelor mici suspendate în lichide staţionare, conform cerinţelor teoriei cinetico-moleculare a căldurii”; 30 iunie: Marele articol „Asupra electrodinamicii corpurilor în mişcare”. 27 septembrie: Articolul trimis de data aceasta are doar trei pagini şi se intitulează „Depinde inerţia unui corp de conţinutul său energetic?” (Ist die Trägheit eines Körpers von seinem Energiegehalt abhängig?). Articolul conţine – conform unui obicei care avea să se întâlnească frecvent la Einstein – gândurile sale de după publicarea marelui articol despre relativitatea specială.19 decembrie: al doilea articol dedicat mişcării browniene (va apărea în ianuarie 1906). Cea de-a patra lucrare importantă publicată de Einstein în 1905, „Asupra electrodinamicii corpurilor în mişcare”, conţinea ceea ce avea să fie cunoscută mai târziu ca Teoria relativităţii restrânse, una dintre cele mai celebre contribuţii ale sale, în care demonstrează că teoretic nu este posibil să se decidă dacă două evenimente care se petrec în locuri diferite, au loc în acelaşi moment sau nu.

– 2004: A murit George Muntean, istoric şi critic literar, jurnalist, om politic; fost membru al Lojei masonice Bucovina; în anul 1996 a candidat la preşedinţia României din partea Partidului Pensionarilor (n. 1932).

– 2006: A murit Radu Constantin Bălescu, fizician belgian de origine română; contribuţii în fizica statică, teoria cinetică, fizica plasmei, fuziunea termonucleară controlată; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (n. 1932).

– 2008: A murit Yves Saint Laurent, cunoscut creator de modă francez (n. 1936, la Oran/Algeria).

– 2010: A murit Andrei Voznesensky, poet şi eseist rus; reprezentant al literaturii din perioada „dezgheţului” lui Nikita Hruşciov şi considerat „fiul spiritual” al lui Boris Pasternak (n. 1933).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here