S-a întâmplat în 1 iunie 1957

0
54

S-a întâmplat în 1 iunie 1957: A avut loc inaugurarea Muzeului Literaturii Române din Bucureşti, înfiinţat de criticul şi istoricul literar Perpessicius (Dumitru Panaitescu), primul director al Muzeului. Muzeul Naţional al Literaturii Române deţine peste 300.000 de piese organizate în 300 colecţii (sec. XV-XX), cuprinzând manuscrise ale unor scriitori români precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu şi mulţi alţii. Colecţiile sunt completate de cărţi vechi şi rare, documente istorico-literare, lucrări de artă plastică (grafică, pictură, scluptură), periodice, obiecte şi mobilier memorial, fotografii, înregistrări audio-video.

     Clădirea în care îşi desfăşura activitatea Muzeul Naţional al Literaturii Române a fost retrocedată în anul 2014, proprietarul somând instituţia în privinţa întreruperii activităţii începând cu data de 15 iunie a aceluiaşi an. Tezaurul MNLR a fost mutat în incinta Casei Presei din Bucureşti. Înfiinţarea Muzeului Literaturii Române i se datorează lui Mihai Eminescu, poetul punându-şi sigiliul pe „destinul” viitoarei instituţii chiar în anul centenarului naşterii sale. Conducerea de atunci a Uniunii Scriitorilor a hotărât să folosească sumele neconsumate (din fondurile alocate centenarului) pentru achiziţionarea unor documente, altele decât cele eminesciene, aparţinând marilor scriitori. Mihai Beniuc, preşedintele Uniunii Scriitorilor, a luat decizia de a pregăti impresionantul fond documentar astfel achiziţionat, pentru a deveni patrimoniul unei instituţii culturale de rang naţional, consacrată literaturii române.
         Pe 1 iunie 1957 se înfiinţează Muzeul Literaturii Române, sub conducerea lui Dumitru Panaitescu Perpessicius.Muzeul a funcţionat pentru o vreme chiar în sediul Uniunii Scriitorilor, din Şoseaua Kisellef nr. 10 (Casa Toma Stelian), într-un spaţiu impropriu.Sprijinit de câteva dintre personalităţile literare ale timpului, cu „trecere” la autorităţi, Perpessicius a continuat activitatea de îmbogăţire a patrimoniului literar.Primelor colecţii li s-au adăugat altele, cuprinzând la rândul lor valoroase manuscrise, cărţi rare, acte, corespondenţă, obiecte, fotografii, tablouri, sculpturi, piese de patrimoniu literar. Din anul 1967, muzeul funcţionează într-un sediu nou (sediul actual), pe Bulevardul Dacia (fost Strada Fundaţiei), nr. 12.
           Un rol decisiv în obţinerea acestui loc l-a avut Tudor Arghezi, a cărui intervenţie energică la autorităţile de partid a avut efectul scontat. Astfel, după Eminescu, un alt mare scriitor român îşi imprimă efigia numelui pe destinul acestei instituţii. Clădirea cunoscută sub denumirea de „Casa Kretzulescu” este una dintre puţinele construcţii în stil arhitectural neoclasic din Bucureşti. Casa monument ce adăposteşte Muzeul Naţional al Literaturii Române a fost construită de marele vornic Alexandru Villara în anul 1839 în mahalaua Popa Cosma.Era considerată una dintre cele mai frumoase clădiri ale Bucureştiului. Villara i-a oferit-o drept zestre fiicei sale Elena, la căsătoria acesteia cu Scarlat Al. Kretzulescu. La unsprezece ani după decesul lui Scarlat Kretzulescu, clădirea devine locuinţa directorului băncii „Bank of Romania”, baronul Frank.În a doua jumătate a secolului al-XIX-lea, aceasta ajunge în proprietatea statului, devenind „Laboratorul de electricitate al Universităţii din Bucureşti”, aflat sub conducerea savantului Dragomir Hurmuzescu.
         Tot aici au funcţionat succesiv un pension de fete şi biblioteca Ambasadei Germane. În 1948, clădirea este repartizată Muzeului Româno-Rus, care este desfiinţat în 1963. În 1967 devine sediul Muzeului Literaturii Române, care o va ocupa de facto abia în 1971. După 1990, clădirea a fost integral consolidată, renovată şi restaurată, conform planurilor arhitecturale originale. Muzeul deține circa 300.000 de piese, organizate în 250 de colecţii (manuscrise, acte, corespondență, fotografii originale, artă plastică, obiecte memoriale), 200 de titluri de carte veche românească, 20.000 de volume de carte rară, 8.000 de titluri de publicații periodice.

Case memoriale

Muzeul Naţional al Literaturii Române are în custodie 6 Case Memoriale, organizate într-o reţea proprie:
Bucureşti: Casa Memorială  „Tudor Arghezi – Mărţişor”, Casa Memorială „George şi Agatha Bacovia”, Casa Memorială „Liviu şi Fanny Rebreanu”, Casa Memorială „Ion Minulescu – Claudia Millian”.
Moroieni, Judeţul Dâmboviţa: Casa Memorială „Alexandru Ciorănescu”.
Vânători, Judeţul Neamţ: Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”.

Surse:

https://mnlr.ro/

http://mnlr.ro/despre-noi/restaurare/

https://www.zilesinopti.ro/locuri/11668/muzeul-national-al-literaturii-romane-calea-grivitei

https://romanialibera.ro/opinii/interviuri/muzeul-literaturii-romane–redeschis-in-fostul-sediu-gestapo-426217

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here