S-a întâmplat în 1 iunie 1636: S-a născut Nicolae Milescu (Spătarul), scriitor memorialist şi diplomat; autorul unui „Jurnal de călătorie în China”, primul memorial de călătorie scris de un român; tot el este primul român care a tradus „Vechiul Testament” (1667), lucrare care a stat la baza traducerii „Bibliei de la Bucureşti” (1688); din 1671 a trăit la Moscova (m. 1708, în Rusia).
A fost cunoscut şi sub numele de Spătarul Milescu-Cârnu. Denumirea de „Spătarul” provine de la faptul că a deţinut această funcţie o perioadă în Ţara Românească. Porecla Cancelarul Milescu Nas-Cârn provine de la faptul că a fost mutilat de domn (Ştefăniţă Lupu) pentru a-i se potoli presupusele ambiţii de a accede la domnie. Un om „însemnat” nu mai putea deveni domnitor.
S-a născut pe moşia tatălui său Gavril, care era posibil de origine greacă, lângă Vaslui. A studiat la Colegiul Patriarhal din Constantinopol şi, după ce se întoarce la Iaşi, este numit Cancelarul Prinţului Gheorghe Ştefan. Între anii 1660 şi 1664 a fost reprezentantul ţării în Imperiul Otoman şi apoi trimis ca sol la Berlin şi Stockholm. Milescu vorbea limba română, limba latină, limba greacă şi limba rusă.
Între anii 1661–1668 efectuează prima traducere integrală în limba română a Vechiului Testament, având ca sursă principală textul grecesc din Septuaginta, apărută la Frankfurt în 1597. L-a urmat pe Gheorghe Ştefan în exilul său la Stockholm şi Stettin (1664-1667), şi a vizitat Franţa pentru a crea o alianţă anti-otomană. Se retrage din 1671 în Rusia.
La curtea ţarului Aleksei şi la şcoala slavo-greco-latină înfiinţată de Petru Movilă, poliglotul nostru face o impresie atât de bună, încât ţarul îi încredinţează diverse misiuni. Nicolae Milescu este cunoscut pentru celebrul său periplu prin Orient (1675-1678). Ţarul Aleksei îl trimite în ambasadă în China. Expediţia durează mai mulţi ani.
În final totuşi Spătarul nu se întâlneşte cu împăratul acestei mari ţări. Se pare că motivul a fost neacceptarea, din partea spătarului, a protocolului imperial pe care l-a considerat umilitor. Totuşi, relatarea călătoriei întreprinse constituie un adevărat document istoric. Pe lângă descrierea moravurilor chinezeşti, întâlnim aspecte din Siberia, Mongolia.
Opera
Jurnal de călătorie în China, traducere, ediţie îngrijită şi prefaţă de Corneliu Bărbulescu, Bucureşti, ESPLA, 1956 (reeditări, 1958, 1962, 1974, 1987);
Descrierea Chinei, traducere, ediţie îngrijită şi prefaţă de Corneliu Bărbulescu, Bucureşti, ESPLA, 1958 (reeditare, 1975);
Aritmologhia, etica şi originalele lor latine, ediţie critică, studiu monografic, traducere, note şi indici de Pandele Olteanu, Bucureşti, Editura Minerva, 1982.
Surse:
http://www.scritub.com/personalitati/Nicolae-Milescu-Spatarul24141718.php
Alte articole găsiţi aici.
Nicolae Uszkai
, scriitor memorialist şi diplomat; autorul unui „Jurnal de călătorie în China”,){kind=link}