S-a întâmplat în 1 aprilie…

0
36

S-a întâmplat în 1 aprilie…

– „Ziua Naţională de Cinstire a Memoriei Românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie”.

–  „Ziua internaţională a păcălelilor”; este o sărbătoare a bunei dispoziţii şi a umorului; conform tradiţiei, este ziua în care poţi face glume şi îţi poţi păcăli cunoscuţii fără ca aceştia să se supere; ziua de 1 aprilie este recunoscută ca fiind Ziua Păcălelilor în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Germania şi Franţa. În Franţa cel care cade victima unei păcăleli este numit „poisson d’Avril” („peşte de aprilie”), în Anglia este numit „noddy” (nătărău, neghiob), iar in Scoţia acestuia i se spune  „April qowk” sau „April cuckoo” (cuc de aprilie).

–  „Ziua internaţională a păsărilor”; este marcată din anul 1906, pe baza Convenţiei cu privire la apărarea păsărilor; în 1997, după 45 de ani de întrerupere, s-a reluat şi în România sărbătorirea acestei zile, sub coordonarea Societăţii Ornitologice Române, fondată în 1990, sub patronajul Academiei Române.

– 1578: S-a născut medicul britanic William Harvey, descoperitorul circulaţiei sanguine (m. 03.06.1657).

– 1697: S-a născut preotul Antoine-François Prévost D’Exiles, romancier francez (romanul  „Manon Lescaut”). Antoine François, abate Prévost d’Exile ( d. 23 decembrie 1763), cunoscut ca abatele Prévost a fost prozator francez, unul din precursorii romanului francez modern.

– 1753: S-a născut Joseph de Maistre, scriitor şi filosof francez; unul dintre teoreticienii importanţi ai filosofiei catolice (m.26.II.1821).
– 1778: A fost creat simbolul dolarului american ($), de către designerul Oliver Pollock (New Orleans).

– 1784: Audienţa lui Horea la împăratul Iosif al II-lea, în cadrul căreia îi prezintă situaţia ţărănimii din Transilvania. În ciuda demersurilor lui Horea, autorităţile locale refuză să dea satisfacţie revendicărilor ţărăneşti.

– 1815: S-a născut Otto von Bismarck, om politic german, prim-ministru al Prusiei (1862-1871); cancelar al Imperiului German (1871-1890), supranumit  „cancelarul de fier” pentru politica sa internă dură; pe plan extern a pus bazele imperiului colonial german (m. 1898). Otto Eduard Leopold von Bismarck – Graf von Bismarck (conte), apoi Fürst von Bismarck-Schönhausen (principe) a fost un om de stat al Prusiei/Germaniei de la sfârşitul secolului al 19-lea, precum şi o figură dominantă în afacerile mondiale. Ca Ministerpräsident, sau Prim Ministru, al Prusiei intre 1862 şi 1890, a supervizat unificarea Germaniei. În 1871, a proiectat Imperiul German, devenind primul cancelar al Imperiului şi dominând afacerile acestuia până la demiterea sa în 1890.Diplomaţia lui, numită Realpolitik, şi modul autoritar în care conducea statul i-au adus porecla de „Cancelarul de Fier” (der Eiserne Kanzler).Ca „Junker” (mare latifundiar aristocrat), avea profunde convingeri conservatoare, monarhiste şi aristocratice. Principalul său obiectiv politic a fost ridicarea Prusiei la rangul celui mai puternic stat al Confederaţiei Germane; după două războaie îşi atinge scopul. A reuşit să impună Prusia ca mare putere europeană după învingerea Franţei în războiul Franco-Prusac din 1870. După moartea lui, naţionaliştii germani l-au ridicat pe Bismarck la rangul de erou, construind sute de monumente, istoricii l-au lăudat, ca fiind un om de stat moderat şi echilibrat. Bismarck a folosit balanţa puterii în diplomaţie pentru a menţine Europa paşnică în anii 1870 şi anii 1880; a creat o nouă naţiune cu o politică socială progresistă, un rezultat care a mers dincolo de obiectivele sale iniţiale în calitate de practicant al politicii de forţa în Prusia.

-1835: Adunarea Obştească a Moldovei a votat textul Regulamentului Organic (legile din timpul administraţiei ruseşti) şi introducerea unui „articol adiţional”, care prevedea obligativitatea aprobării de către puterea suzerană (Imperiul Otoman) şi de către puterea protectoare (Rusia) a oricărei modificări constituţionale în Moldova (1/13).

– 1854: S-a născut poetul Ioan S. Neniţescu, membru corespondent al Academiei Române (m.23.02.1901).

– 1859: Franţa, Marea Britanie, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei recunosc, în cadrul Conferinţei reprezentanţilor puterilor garante, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei şi Moldovei.

– 1865: S-a născut Ştefan Cicio Pop, politician român, ministru de Externe şi preşedinte al Camerei Deputaţilor. Ştefan Cicio Pop (n. Şigău, Cluj – d. 16 februarie 1934, Conop, Arad) a fost jurist şi un om politic român, membru al PNR şi mai apoi al PNȚ, deputat român în Parlamentul de la Budapesta, participant activ la Marea Unire din 1918, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent deţinând portofoliul apărării. Minstru de Stat pentru Transilvania, în Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (5 decembrie 1919 – 12 martie 1920) precum şi funcţia de ministru de externe (9 ianuarie – 13 martie 1920) în acelaşi guvern. În cursul guvernărilor Iuliu Maniu a deţinut funcţia de Preşedinte al Adunării Deputaţilor (23 decembrie 1928-30 aprilie 1931 şi 10 august 1932-18 noiembrie 1933).

– 1866: S-a născut Ferruccio Busoni, compozitor şi pianist italian (m. 1924). A fost un compozitor şi pianist german de origine italiană. A concertat pentru prima oară la vârsta de şapte ani, iar la 12 ani a dirijat propria interpretare a piesei Stabat Mater. A predat la Helsinki, Moscova şi Boston, iar în 1894 s-a stabilit Ia Berlin. A devenit cunoscut ca pianist virtuoz şi a interpretat în premieră piesele unor compozitori celebri. Cea mai cunoscută operă a sa din timpul vieţii, Die Brautwahl (1910), a fost urmată de operele Arlecchino (1916) şi Turandot (1917), însă capodopera sa este considerată opera postumă şi neterminată, Doktor Faust. Dintre numeroasele sale compoziţii orchestrale, concertul pentru pian (1904) este cel mai des interpretat. A compus mai multe lucrări pentru pian, printre care Fantasia contrappuntistica (1910), şase sonatine (1910-1920) şi aranjamente pentru orgă ale lucrărilor lui J.S. Bach.

– 1866, 1/13: La propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti; în cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) se adoptă hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română şi se alege primul ei preşedinte, scriitorul Ion Heliade-Rădulescu (1867-1870).

– 1868: S-a născut dramaturgul francez Edmond Rostand („Romanţioşii”, „Prinţesa îndepărtată”, „Cyrano de Bergerac”) (m.02.12.1918). A fost membru al Academiei Franceze.Teatrul său reprezintă o reacţie la naturalism şi simbolism. Prin comediile sale, a satirizat obscurantismul, minciuna, laşitatea.

– 1873: S-a născut Serghei Rahmaninov, pianist, compozitor şi dirijor rus (m. 28.III.1943)

– 1875: S-a născut Edgar Wallace, scriitor şi jurnalist, unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (m. 1932).

– 1877, 20 martie/1 aprilie: S-a născut Radu R. Rosetti, general şi istoric militar, membru al Academiei Române (m.02.06.1949).

– 1878: Ion Creangă publică, în „Convorbiri literare”, povestea  „Ivan Turbincă”, chintesenţă a viziunii populare româneşti asupra mitologiei creştine şi ilustrare strălucită a uneia din temele principale ale operei lui Creangă: competiţia dintre isteţime şi prostie.
– 1881: A luat fiinţă „Asociaţia română pentru grădini de copii”, care a amenajat prima grădiniţă din România, în strada Sfânta Ecaterina din București.

– 1881: S-a născut Octavian Goga, poet, publicist şi om politic; este născut la Răşinari, lângă Sibiu; debutează în presă la  „Luceafărul” din Budapesta, revistă pe care o şi fondează; în 1919 devine membru titular al Academiei Române, primind Premiul Naţional de poezie în 1924 (m. 1938).

– 1888: S-a născut filosoful Mircea Florian; studii de istorie a filosofiei; membru post-mortem al Academiei Române (1990) („Metafizică şi artă”, „Cunoaştere şi existenţă”, „Recesivitatea ca structură a lumii”) (m.31.10.1960).

– 1898: S-a născut baritonul Alexandru Alger (m. 6.V.1982).

– 1900: S-a născut George Baiculescu, bibliograf şi istoric literar; a continuat, în buna tradiţie a lui Ion Bianu, marile repertorii bibliografice, adevărate instrumente de documentare naţională, fiind concomitent editor şi istoric literar (m. 1972). Baiculescu a urmat şcoala primară în cătunul natal şi apoi la Râmnicu Sărat, unde a făcut şi liceul, absolvit în 1921. În ultima clasă, răspundea de revista elevilor, „Zori de zi”, şi era secretarul societăţii „Junimea culturală”. În timpul Primului Război Mondial a fost „cercetaş” şi administrator de spital. La Bucureşti, s-a înscris la Facultatea de Litere, pe care a terminat-o în 1925. Se angajase în 1922 la Biblioteca Academiei Române. Lucrând aici mai bine de patru decenii, a parcurs toate treptele ierarhice, de la bibliotecar la şef de sector, şef de secţie şi director (1941-1949), iar din 1965, consultant ştiinţific. Debutează în revista „Izvoraşul” (1919-1920) cu un articol despre folclor, domeniu care l-a atras în alte câteva rânduri, Baiculescu fiind şi editorul unui florilegiu din lirica populară, Cântece de dragoste din toate ţinuturile locuite de români, apărut în 1924. S-a încercat şi în investigaţii mai pretenţioase, care presupuneau disocieri subtile; astfel, Horaţiu în literatura română (1939) cercetează influenţele „de suprafaţă” şi cele „de adâncime” ale scriitorului latin asupra lui D. Bolintineanu, A.I. Odobescu şi V. Alecsandri.

– 1900: S-a născut Alexandru A. Philippide, poet şi eseist; fiul lingvistului şi filologului Alexandru Philippide; a avut o intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1979).

– 1903, 1/13: S-a născut inginerul Matei G. Marinescu; a inventat microfonul multicelular (brevetat în ţară şi în străinătate); lucrări teoretice în domeniul electroacusticii, al maşinilor electrice, al termochimiei şi termoelectricităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1983).

– 1904: România aderă la Convenţia internaţională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866.

– 1908: A fost înfiinţat Observatorul Astronomic de pe Dealul Filaret din Bucureşti (la 1.IV.1990 a fost creat Institutul Astronomic al Academiei Române, care reuneşte Observatoarele din Bucureşti, Cluj şi Timişoara).

– 1910: Se constituie, la Bucureşti, Comisia istorică a României, menită să asigure publicarea, în ediţii critice, a cronicilor româneşti şi a altor izvoare, inclusiv străine, referitoare la români.

– 1910, 1/14: A murit pictorul rus Mihail Vrubel (n. 1856).

–  1912: Pe aerodromul Cotroceni din Bucureşti, lua fiinţă prima şcoală militară de pilotaj, sub conducerea maiorului Ion Macri, fiind cea de-a doua şcoală de aviaţie din lume, după cea din Marea Britanie. Cea de-a doua „Şcoală de Piloţi Militari şi Civili”, a fost înfiinţată la 1 august 1912, pe aerodromul Băneasa, de Valentin Bibescu. Ambele şcoli militare au avut o activitate fructuoasă, reuşind să pregătească şi să breveteze circa 100 de piloţi militari, numai în perioada 1912 – 1918.

– 1912: A murit actorul Petre Liciu (n. 1871). Vine pe lume în familia magistratului Gheorghe Liciu din Focşani. Angajat la Teatrul Naţional din Bucureşti (17 august 1892) până la plecarea la studii în Franţa. Întors în ţară de la Paris este reangajat la Teatrul Naţional din Bucureşti (1896-1897), devenind în curând unul din cei mai de seamă stâlpi ai lui. A încetat din viaţă în urma unei operaţii la rinichi şi a fost înmormîntat la Cimitirul Bellu din Bucureşti. La moartea sa s-au realizat două documentare, Funerariile marelui artist Petre Liciu şi Înmormîntarea artistului Liciu.

-1913: Parlamentul a votat „Legea de Organizare a Aeronauticii Militare”, actul constitutiv al Forţelor Aeriene Române, sancţionată prin Înaltul Decret Regal nr. 3199 din 18/30 aprilie 1913 de regele Carol I al României. Prin această lege se înfiinţa structura tehnico-organizatorică şi de instruire a aviaţiei, sub forma „Serviciului de Aeronautică Militară”, în subordinea Inspectoratului General al Geniului ce devenea astfel „Inspectoratul General al Geniului şi al Aeronauticii”. Totodată s-a înfiinţat Corpul Aeronauţilor Permanenţi compus din piloţi de avioane, observatori de baloane şi mecanici, precizându-se diferitele categorii de personal militar şi condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească ofiţerii activi şi gradele inferioare care urmau să facă parte din Corpul Aeronauţilor Permanenţi. Prin stabilirea statutului personalului din aeronautică se recunoştea pentru prima dată calitatea de personal navigant, cu drepturile aferente. Prin textul legii se reglementa modul de acordare a brevetelor de piloţi şi observatori aerieni, condiţiile de admitere în şcolile de zbor, drepturile absolvenţilor, înfiinţarea şi acordarea primelor de zbor.

– 1917: S-a născut artistul plastic Gheorghe Chiriac (m. 1997).

– 1918: Crearea Royal Air Force prin fuzionarea Royal Naval Air Service cu Royal Flying Corps.

  – 1919, 1/14: Trecerea, în România, la calendarul gregorian (calendarul de stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5/18.III.1919; ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie.
– 1919: S-a născut medicul chirurg american Joseph Murray; contribuţii marcante în chirurgia plastică; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi; a realizat, în 1959, împreună cu John Merrill, prima grefă de rinichi între gemeni falşi.

– 1920: S-a născut actorul de film japonez Toshirō Mifune (m. 1997).

– 1921: Înfiinţarea Operei Române din Bucureşti; în 1921, Societatea  „Opera” a primit fondurile necesare pentru a corespunde criteriilor de instituţionalizare a unui teatru muzical naţional, devenind Opera Română; spectacolul inaugural a fost un eveniment remarcabil, premiera operei  „Lohengrin” de Richard Wagner, montat de regizorul Adalbert Markowski, având la pupitrul ansamblului pe George Enescu.
– 1922: Desfiinţarea, din motive economice, a legaţiilor României din Portugalia, Spania, Olanda, Norvegia, Finlanda, Japonia, precum şi a agenţiei diplomatice din Egipt.

– 1922: S-a născut Vlaicu Ionescu, autoritate recunoscută pe plan mondial în materie de traducere, decriptare şi interpretare a catrenelor lui Nostradamus (m. 2002, la New York).

– 1924: S-a născut pictorul Brăduţ Covaliu (m. 1991). Între 1942-1947, a studiat la Academia de arte frumoase din Bucureşti avându-l ca profesor la pictură pe Jean Al. Steriadi. A debutat în 1953, expunând la Salonul Oficial, apoi a participat cu regularitate la expoziţiile oficiale (republicane şi municipale) precum şi la numeroase expoziţii de grup în ţară şi peste hotare, pe toate continentele.În 1962, reprezintă România la Bienala de la Veneţia. În 1963, este ales secretar al Uniunii Artiştilor Plastici, iar în 1968, este ales Preşedinte al aceluiaşi for.Din 1969, desfăşoară activitate didactică la Institutul pedagogic din Bucureşti, apoi la Institutul „N. Grigorescu”.

-1928: A apărut revista avangardistă „UNU”, sub conducerea lui Saşa Pană (colaboratori: Geo Bogza, Victor Brauner, Tristan Tzara, Aurel Baranga etc.).

– 1929: S-a născut scriitorul şi eseistul ceh Milan Kundera, stabilit (din 1975) în Franţa.

– 1932: S-a născut filosoful Mircea Flonta; cercetări de epistemologie, filosofia limbajului şi filosofia ştiinţei; membru corespondent al Academiei Române din 1992. Este un filozof român, profesor de filosofie la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, specialist în teoria cunoaşterii, epistemologie, filosofia limbajului. Este membru corespondent al Academiei Române. În perioada 1951-1955 urmează cursurile Facultăţii de Filozofie din Bucureşti. Obţine doctoratul în filozofie în 1970 cu o lucrare despre epistemologia genetică iar în perioadele 1972-1973, 1985, 1991 a fost bursier Humboldt. A tradus din Hume, Kant, Wittgenstein, Popper, von Wright, Einstein, Kuhn, Russell, St. Toulmin şi A. Janik.

– 1932: S-a născut Valeriu Moisescu, regizor de teatru şi profesor.

– 1933: Alungarea profesorilor evrei din universităţile germane. Începe emigrarea în străinătate (mai ales în SUA) a intelectualilor eminenţi.

– 1937: S-a născut Yilmaz Güney, regizor, scenarist, actor şi producător de film turc (m. 1984).

– 1940: S-a născut Gheorghe Pituţ, poet şi prozator (m. 1991).

– 1940: S-a născut Wangari Maathai, militantă ecologistă, distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2004. Maathai a fondat, in 1977, Mişcarea pentru centura Verde, principalul proiect de plantare a arborilor din Africa, având drept scop biodiversitatea şi crearea de locuri de muncă pentru femei.
– 1941: Masacrul de la Fântâna-Albă  Masacrul de la Fântâna Albă a fost un masacru care a avut loc la 1 aprilie 1941, atunci când între 2.000-3.000 de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România.

– 1944: S-a născut Cornel Patrichi, balerin şi coregraf, prim balerin al Teatrului  „Constantin Tanase”. Cornel Patrichi a fost decorat cu Ordinul „”Meritul Cultural” in grad de catre presedintele Romaniei, la 23 februarie 2004 („Veronica”, „Pădurea pierdută”, „Alexandra şi infernul”).

-1945: Roosevelt îi adresează un mesaj lui Stalin în care îşi exprimă profunda nemulţumire că sovieticii nu respectă, în România şi Polonia, înţelegerea de la Ialta. Încercările americane, tardive, nu au mai putut salva nimic în faţa inflexibilităţii sovietice, URSS considerînd întreaga Europă de Est drept zona lor exclusivă de influenţă.
– 1945, 1-21: S-a desfăşurat Bătălia navală de la Okinawa (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale); trupele americane au cucerit insula de la japonezi, după lupte violente, începând, astfel, ofensiva finală împotriva Japoniei.

– 1948: Încep lucrările pe şantierele naţionale de „muncă patriotică” Bumbeşti-Livezeni, Salva -Vişeu şi Lunca Prutului.

– 1949: A fost înfiinţată Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” pe lângă Institutul de Folclor din Bucureşti. Din 1953, a funcţionat pe lângă Filarmonica de Stat  „George Enescu”.

– 1950: A murit medicul american Charles R. Drew; a făcut cercetări asupra plasmei sângelui în vederea realizării de transfuzii; în teza sa de doctorat, susţinută în 1940, a pus bazele organizării „băncii” de sânge (n. 1904).

– 1952: A murit istoricul de artă Alexandru Tzigara-Samurcaş; specialist în artă veche românească şi artă populară; fondator şi director al Muzeului de Etnografie şi Artă Naţională (1906-1951), devenit, din anul 1912, Muzeul de Artă Naţională; în anul 1903 a întemeiat, împreună cu Ludovic Mrazec, Grigore Antipa, Simion Mehedinţi, Gh. Munteanu-Murgoci şi Alexandru Vlahuţă, Societatea Turiştilor Români, prima asociaţie de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (n. 1872).

– 1954: S-a născut Radu Săplăcan, critic literar şi poet (poezie: „Livada Roëntgen”, „Uşor, deasupra lumii”, „Factorul şarpe”) (m.15.04.2002).

-1954:  A fost infiinţată Academia Forţelor Aeriene Americane (U.S. Air Force Academy).

– 1955: 750 de tablouri aparţinând Galeriei Dresda sunt returnate, după zece ani, de guvernul sovietic, ca „un dar pentru întregul popor german”, în fond, proprietarul lor de drept. Printre capodopere se numără „Madona Sixtină” de Rafael, „Venus dormind” de Giorgione, „Judecata lui Paris” de Rubens şi un autoportret Rembrandt.
– 1956: A murit (la Roma) Claudiu Isopescu, istoric literar şi traducător; profesor (din 1929) de limba şi literatura română la Universitatea din Roma; cercetător de tip tradiţional al relaţiilor culturale şi literare româno-italiene (n. 1894).

– 1959: A murit scriitorul austriac Rudolf Kassner (n. 1873).

– 1959: S-a născut Helmuth Duckadam, fost portar al echipei de fotbal Steaua Bucureşti, câştigătoare, în 1986, a Cupei Campionilor Europeni; apărarea celor patru lovituri consecutive de la 11 metri executate în finală de spaniolii de la FC Barcelona împotriva Stelei au făcut ca Duckadam să intre în „Guiness Book”.

– 1960:  A fost lansat, in SUA, primul satelit meteorologic TIROS-1.

– 1962: A murit Michel de Ghelderode, dramaturg belgian de limbă franceză (n. 1898). Piesele sale, care aparţin teatrului absurd, au ca temă principală tensiunea metafizică dintre forţele iraţionale şi raţiune, dintre bine şi rău, realizate cu o fantezie bogată, care combină, în mod expresionist, burlescul, tragicul, terifiantul şi insolitul.

– 1962: A murit pictorul Camil Ressu; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1880).

– 1967: S-a născut Dragoş Moştenescu, scenarist şi actor.

– 1968: A murit Lev Landau, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (n. 1908). A fost şeful Departamentului Teoretic al Institutului de probleme fizice din Moscova din 1937 până în 1962. Concomitent, între 1943 şi1947, precum şi între 1955 şi 1962 a fost profesor la Facultatea de Fizică a Universităţii din Moscova. În anul 1962, în urma unui accident rutier, a suferit leziuni care nu s-au vindecat tot restul vieţii. În tinereţe a aderat la ateism, cu trecerea anilor a devenit mult mai reticent faţă de ideologia oficială din URSS, deziluzionat de aplicaţiile militare la care a fost nevoit să conlucreze (este considerat unul dintre părinţii bombei nucleare sovietice), dar şi de cele câteva luni petrecute în închisoare în anul 1938, în legătură cu procesul Institutului Fizico-tehnic din Harkov, ca presupus şef al unei organizaţii anti-staliniste. A murit în 1968 în Moscova şi este înmormântat în Cimitirul Novodevicii.

– 1976: A murit Max Ernst, pictor francez de origine germană (n. 1891).

– 1979: Proclamarea Republicii Islamice Iran: la 16.I.1979, în urma unor puternice manifestaţii, şahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (1919-1980) părăseşte Iranul; la 1.II.1979 soseşte la Teheran ayatollahul Khomeiny, liderul religios şiit iranian aflat de 15 ani în exil la Paris; puterea va fi preluată de Consiliul Revoluţionar Islamic (ulterior Consiliul Revoluţiei), în frunte cu Khomeiny, care va proclama Iranul republică islamică.

-1982: A murit istoricul Constantin Marinescu; studii privind istoria medievală românească şi cea străină; director al Institutului de Istorie din Cluj (1925-1943) şi al Şcolii Române din Franţa (1941-1948), unde s-a şi stabilit; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (n. 1891).

– 1984: A murit Marvin Gaye, interpret american (de soul, R&B, funk şi pop), compozitor şi producător (n. 1939).

– 1988: A murit istoricul literar Augustin Z. N. Pop; în paralel cu contribuţiile la lămurirea unor probleme ale culturii şi literaturii vechi, şi-a consacrat eforturile în direcţia elucidării problemelor biografiei eminesciene (n.30.VIII.1910).

– 1989: A murit Nikolaus Berwanger, jurnalist şi scriitor român de origine germană (n. 1935).S-a impus ca istoric literar, ca director al Muzeului Literaturii Române, ca director al revistei „Manuscriptum”, ca profesor şi autor de cărţi.

– 1993: A murit harpistul spaniol Nicanor Zabaleta (n.7.I.1907).

– 1997: Cometa Hale–Bopp, clasată printre primele opt ale secolului ca mărime şi luminozitate, s–a aflat cel mai aproape de Soare, la 138 milioane de km şi a atins un maxim de luminozitate.

– 1998: A murit geologul Emilia Saulea; studii privind faunele fosile ale Neogenului în România; a realizat (în colaborare) primul atlas litofacial al acestei perioade a erei terţiare din ţara noastră; membru de onoare al Academiei Române (n.21.VII.1904).

– 2002: Scriitorul american Ray Bradbury, autorul „Cronicilor marţiene” şi al multor alte romane SF, a primit cea de-a 2.193-a stea pe Walk of Fame din Hollywood („Farenheit 451”) (n.22.08.1920).

– 2003: A murit actorul Mihai Mereuţă (n. 1924).

– 2003: Oraşul Constanţa a devenit port liber.

– 2004: A murit publicistul Valentin Păunescu (n. 1933).

– 2008: A murit Sabin Bălaşa, pictor (autor şi al unor lucrări murale monumentale) şi regizor de filme de animaţie (n. 1932).

– 2012: La această dată este schimbată conducerea statului San Marino, asigurată de doi căpitani regenţi; schimbarea are loc, în fiecare an, la 1 aprilie şi la 1 octombrie (San Marino este cea mai veche republică din Europa, în virtutea Constituţiei republicane din 1263).

– 2012: A murit sculptorul Paul Adrian Vasilescu (n. 1936).

– 2015: A murit părintele arhidiacon Sebastian Barbu-Bucur, muzicolog, compozitor de muzică bizantină şi profesor; a iniţiat şi coordonat, din anul 1989, Formaţia de Muzică Bizantină „Psalmodia” a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti; a întemeiat secţia de muzică psaltică la UNMB (n. 1930).

– 2015: A murit arbitrul de fotbal Nicolae Rainea; cel mai titrat arbitru român a condus 400 de meciuri în prima ligă, a arbitrat 115 meciuri internaţionale şi a participat la trei ediţii ale Cupei Mondiale (n. 1933).

– 2016: A murit Carmen Dumitriu, om de radio, lingvist, cercetător în domeniul lexicografiei şi al relaţiilor interculturale; a fost fondator şi director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice şi Comunicare Socială al Academiei Române; a fost director al Muzeului de Istorie a Evreilor din România „Şef Rabin dr. Moses Rosen” din 2010 (n. 1947).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here