Rusaliile sau Cincizecimea: tradiţii şi preparate culinare

0
1617
RusaliileRusaliile sau Cincizecimea sunt una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii. Se consideră că acest moment simbolizează începutul creştinătăţii. Conform Scripturii în această zi Duhul Sfânt s-a coborât asupra apostolilor dându-le darurile necesare pentru propovăduirea Evangheliei.

De această sărbătoare sunt legate multe obiceiuri şi superstiţii. Se spune că Rusaliile ca şi denumire, dar şi moment al sărbătoririi s-ar suprapune pe o veche sărbătoare romană. Rosalia sau Sărbătoarea Trandafirilor era o zi închinată cultului morţilor. În această zi se aduceau zeilor daruri: alimente şi trandafiri pentru îmbunarea sufletelor celor dispăruţi. Creştinii considerau Rusaliile ca fiind ziua de naştere a Bisericii creştine.

În ţara noastră sunt diferite obiceiuri şi tradiţii pentru cincizecime. Spre exemplu în Moldova şi Transilvania sărbătoarea durează 3 zile, în vreme ce în Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte o săptămână întreagă.

Obiceiuri şi tradiţii de Rusalii

În mitologia şi folclorul românesc, Rusaliile sunt numite şi Dânsele, Ielele, Paraidele, Sfintele, Şoimanele sau Zânele.

Ielele sunt un fel de zâne cu puteri magice care se spune că s-ar scălda în izvoare şi ar dansa goale în pădure. Jocul Ielelor sau Hora Ielelor fiind unul dintre cele mai temute mituri care au inspirat artiştii.

În ţară sunt tot felul de datini legate de această sărbătoare.

În judeţul Cluj se practică împănatul boului, în vreme ce în judeţul Mureş se obişnuieşte udatul nevestelor. Într-un sat din judeţul Braşov, ceata tinerilor îi colinda pe bătrâni.

Cam peste tot în ţara de Rusalii se duc la Biserică crengi de nuc sau de tei pentru a fi sfinţite. Acestea se pun apoi la porţi, streşini sau icoane.

Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii. În a doua zi de rusalii de altfel se sfinţesc holdele pentru a fi ferite de grindină.

Legat de Rusalii este şi faimosul joc al Căluşarilor, dans ritual care vine de la săritul peste foc pentru a scăpa de iele, zânele rele. Caluşarii merg la bolnavii din sat in a doua zi de rusalii pentru a izgoni boala. Dansul lor a fost deseori comparat cu un ritual de exorcizare.

Ca şi la orice mare sărbătoare este interzis să munceşti. Se spune că celor care muncesc de Rusalii li se strâmbă gura.

În Bihor sătenii duc la biserică vase şi oale cu făină şi furaje pentru a fi sfinţite. În aceste oale urma să se facă mâncare în timpul anului, iar animalele care vor consuma mâncarea binecuvântată vor fi ferite de cele rele. Din faina se coace pâine pe vatră care e mâncată în familie.

În Halmeu, în nordul ţării, ielele sunt alungate cu căpşuni. Căpşunile nu trebuie să fie stricate altfel ielele se întorc şi îi iau graiul nesăbuitului. Iar cel care aruncă cel mai departe căpşuna va fi ajutat de Dumnezeu şi va avea recolta cea mai bogată.

sarmale-in-foi-de-vitaRusaliile sunt ultimele zile în care se mai poate face pască. De aici înainte şi până la Paşti, acest lucru nu mai este îngăduit.

Pentru această sărbătoare gospodinele vor pregăti pască şi colaci, sărmăluţe în foi de vită, ciorba cu multe verdeţuri şi mâncăruri care au la baza legume şi fructe de sezon. De Moşii de Vară (sâmbătă de dinainte de Rusalii) se spune că dacă vei da pomană ceapă şi usturoi verde vei fi ferit de rele tot anul.

Sursa culinar.ro