Roua-cerului – Antitusiv natural

0
201

roua cerului
Roua cerului

Roua cerului. Descrierea plantei. Substanțe componente. Utilizări terapeutice. Curiozități despre plantă.

„Oamenii doresc ceea ce n-au și nu le place ceea ce au. Iarna ei vor arșiță, iar vara, zăpadă”, spunea Otto von Bohtlingk. Adevărul e că niciodată, vara, n-am dus dorul zăpezii și nici iarna, când lumea o așteaptă (mai ales de Crăciun), eu nu o doresc. Sunt țări în care iarna nu ninge și palmierii rezistă afară (nu trebuie duși în interior ca la Mamaia), iar locuitorii lor sunt ok cu situația, nu caută schimbare, la munte, de exemplu. Noi, românii, avându-le pe toate la o aruncătură de băț (300 de km, de exemplu, până la mare, nu înseamnă mult, față de distanțele între orașele de pe alte continente), spunem că „este păcat” să nu profităm.

Boli pulmonare – Simptome ce ne pot da de gândit

Așadar, de ce să nu respirăm aer tare de munte sau aer saturat de ioni din saline și peșteri? Pentru cei care suferă de afecțiuni pulmonare, aceste spații sunt recomandate și benefice.
Este bine de știut, de asemenea, care sunt simptomele care indică bolile pulmonare. Conform ultimelor studii în domeniu, se disting trei mari segmente ce trebuie urmărite atunci când vorbim de disfuncții pulmonare.

  1. Respirația șuierătoare, gâfâitul, lipsa de aer.
  2. Oboseala nejustificată și durerile de cap accentuate de odihna insuficientă.
  3. Tusea sau expectorația.

O plantă foarte utilă pentru tratarea afecțiunilor căilor respiratorii este roua cerului. Despre ea trebuie să știți că este interzis să o recoltați din flora spontană deoarece este plantă monument al naturii. Puteți folosi în terapie, însă, specia care nu este ocrotită prin lege. Să aflăm mai multe, așadar!

Roua cerului – descrierea plantei  

Roua cerului (Drosera rotundifolia) este o plantă carnivoră (insectivoră), mică, cu frunze lung pețiolate. La bază, ea prezintă o rozetă de frunze acoperite cu perișori, din care se ridică o tulpină floriferă (flori albe dispuse în formă de spic). Frunzele plantei se lățesc într-un limb, acoperit cu peri care secretă un lichid ce conține enzime digestive (pepsină) și care strălucesc în soare ca picăturile de rouă. Înălțimea sa variază între 10 și 80 de cm. Fructele au formă de capsulă cu semințe galbene.

Din cauza exploatării iraționale, această specie este ocrotită de lege, locul ei în terapie fiind luat de varianta Drosera romentacea. Specia D. rotundifolia este foarte pretențioasă și nu suportă îngrășământ convențional. Eforturile de cultivare a D. rotundifolia și D. anglica nu s-au oprit, însă, iar în Finlanda chiar s-au obținut rezultate pudrând frunzele cu lapte praf.

Planta se dezvoltă în medii acvatice, pe terenuri mlăștinoase și în soluri bogate în zăcăminte de turbă. Arii de extindere: nordul Europei, Siberia, America de Nord, Noua Guinee, Japonia, Coreea.

Substanțe componente

În fitoterapie se folosește partea aeriană a plantei, care conține principii active importante pentru organism. Astfel, roua cerului are cantități substanțiale de derivați naftochinonici, în special plumbagină, cu acțiune antimicrobiană față de streptococi, stafilococi și pneumococi. Pe lângă plumbagină, planta mai conține mucilagiu, flavonoide, tanin, acizi, glicozide, fermenți, substanțe minerale.

Citiți și Plante medicinale – Ghimbir – Proprietăți terapeutice de excepție.

Utilizări terapeutice 

Roua cerului tratează cu succes afecțiunile respiratorii, ca tusea, astmul sau tusea convulsivă. Ea are acțiuni bronhospasmolitice, secretolitice, antitusive, bacteriostatice, calmante, diuretice și antispasmodice. Grație efectelor spasmolitice este recomandată și în caz de colici intestinali. Plumbagina (plumbagona) din plantă distruge anumite ciuperci patogene și o varietate de protozoare parazite. În homeopatie, planta este folosită contra tuberculozei pulmonare și astmului. Extractul de roua cerului este folosit și în compoziția unor remedii antiaterosclerotice.

Tinctură de roua cerului: Se prepară din planta întreagă după modelul prezentat aici. Se folosește în doze de 5-20 de picături de 3-5 ori pe parcursul a 24 de ore. Este folosită cu scop antispasmodic împotriva tusei convulsive pentru calmarea acceselor de tuse, reducerea frecvenței acestora și a duratei paroxismului. Are și efect sedativ în vărsăturile care însoțesc această tuse.

Infuzie de roua cerului: Se pune o linguriță de plantă uscată la 250 de ml de apă. Se infuzează acoperit. Infuzia are efecte antitusive, expectorante, diuretice, antispastice.

Sucul de roua cerului: Sucul se obține prin presarea plantei proaspete. Este utilizat ca remediu contra negilor.

Atenție! În cantități mari, planta este toxică. Preparatele pe bazele de roua cerului, ca toate remediile naturiste, se iau după sfatul medicului.

Știați că…?

… La atingerea unei insecte, frunza deschisă se închide subit și, cu ajutorul perilor, prinde prada în capcană. Odată aflată înăuntru, insecta este digerată de lichidul secretat de glandele plantei. După ce insecta este digerată, frunza se deschide din nou, gata pentru o altă „victimă”.

… ”Drosera” vine din grecescul „droseros”, care înseamnă „umed”. O altă denumire a plantei „rossolis” vine din alăturarea a două cuvinte latinești „ros”, „rouă” și „sol”, „solis”, „soare”.

Mihaela Mușetescu

Vă invit să citiți și Plante medicinale – LEURDA – Leacul mileniului III.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here