Sunt români, sunt tineri şi studiază în cele mai apreciate instituţii de învăţământ din întreaga lume. Ce îşi doresc de la ţara în care s-au născut? Optimism, un învăţământ performant şi mai multă implicare civică.
Trei tineri români plecaţi să studieze la universităţi renumite în lume, ne spun cum se vede România din afară şi ce îmbunătăţiri ar aduce ei societăţii.
Primul lucru pe care l-ar schimba tinerii români şcoliţi în universităţi prestigioase, ar fi educaţia. „Educaţia ar trebui să fie o prioritate pentru societatea românească. Aş majora fondurile alocate educaţiei şi aş schimba modul în care sunt selectaţi şi instruiţi profesorii. De asemenea, trebuie schimbată şi mentalitatea din şcoală, pentru că românii învaţă, în general, pentru părinţi sau pentru profesori.
Dar, orice tânăr ar trebui să ştie că nu învaţă pentru profesori sau pentru părinţi, ci pentru a face un lucru util cu ceea ce învaţă”, spune Alexandra Grigore, 28 de ani, doctorand în nanotehnologie şi biotehnologie la universitatea Cambridge, din Marea Britanie. Tânăra a plecat din România acum mai bine de patru ani şi nu se gândeşte să revină curând. Mai întâi vrea să finalizeze studiile doctorale, apoi să acumuleze experienţă în Africa sau Asia. „Îmi doresc să mă întorc în România, dar nu acum, ci peste vreo zece ani”, precizează Grigore.
Mircea Cimpoi, 28 de ani, urmează un doctorat tot în Marea Britanie, la universitatea Oxford.
El este de părere că „educaţia ar trebui să fie tratată cu mai multă seriozitate în România”. La fel ca Alexandra Grigore, nici Cimpoi nu are planuri să vină în România după terminarea doctoratului, ci plănuieşte o reîntoarcere după ce va fi acumulat suficientă experienţă pe alte meleaguri.
Spre deosebire de cei doi tineri care încă studiază afară şi nu vor să se întoarcă în ţară în următorii ani, Andra-Maria Buţa, 26 de ani, a revenit în România după o perioadă în care a studiat în Franţa, prin programul internaţional de educaţie Erasmus. „Eu cred că sistemul educaţional din România ar trebui restructurat. Ar trebui să luăm exemplul statelor nordice, pentru că ele au cele mai bune sisteme de învăţământ din Europa”, spune Buţa, care a absolvit două programe de masterat în România, la universitatea Babes – Bolyai, din Cluj – Napoca.
În afara felului în care sunt educaţi românii, tinerii ar aduce schimbări în modul de guvernare şi în sistemul sanitar.
„De fiecare dată când revin în România, remarc o schimbare în bine a lucrurilor, chiar dacă nu urmăresc foarte atent ceea ce se întâmplă în ţară când mă aflu în străinătate. Însă aş vrea, poate, să văd mai mult optimism în rândul oamenilor”, afirmă Mircea Cimpoi. Pe lângă români mai optimişti, Cimpoi îşi doreşte să vadă mai multă implicare civică în România. O aşteptare similară au şi celelalte două tinere, chiar dacă Alexandra Grigore remarcă progresele pe care l-a făcut societatea civilă românească în ultima perioadă. „Observ că, în rândul tinerilor mai ales, lucrurile se îmbunătăţesc.
Mi s-a părut incredibil ceea ce s-a întâmplat cu Roşia Montană.
Acesta este unul dintre lucrurile care îmi dau speranţa că tinerii din România vor să schimbe lucrurile”, menţionează Grigore.
În statele în care au studiat, studenții români au observat implicarea organizaţiilor neguvernamentale în procesul de îmbunătăţire a societăţii şi pot compara, acum, cu situaţia României. De exemplu, Alexandra Grigore a interacţionat cu organizaţii neguvernamentale din Argentina şi Marea Britanie.
„În Argentina, ţară în care am avut ocazia să studiez pentru o scurtă vreme, ONG-urile se aseamănă foarte mult cu cele de la noi, în sensul că nu au o foarte mare influenţă în societate. În schimb, organizaţiile neguvernamentale din Marea Britanie sunt foarte influenţe. An de an reuşesc să atragă finanţări importante, atât de la guvern, cât şi din mediul privat. Multe dintre ONG-urile de acolo au mentori din lumea academică sau din business, ceea ce le conferă un nivel ridicat de credibilitate”, subliniază Grigore. Ea adaugă că multe dintre ONG-urile din Marea Britanie sunt preocupate de situaţia educaţiei sau de drepturile animalelor.
Şi în Franţa vocea organizaţiilor neguvernamentale este extrem de puternică, potrivit Andrei – Maria Buţa.
„Destul de multe ONG-uri sunt preocupate în Franţa de problema integrării sociale a imigranţilor, în special a celor care vin din Africa. În România, impresia mea este că simţul civic nu este dezvoltat. Comparativ, oamenii din Vest sunt mult mai responsabili”, menţionează Buţa.
Cei trei tineri, alături de alte câteva sute de studenţi, masteranzi sau absolvenţi români din ţară şi din străinătate au fost prezenţi săptămâna trecută la gală de premiere a românilor care studiază peste hotare, organizată de Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), la Palatul Parlamentului din Capitală.
Sursa: altreileasector.ro
Jurnal Spiritual
