Responsabilităţi convergente

0
151

La un important eveniment monden, la care fuseseră invitate numeroase personalităţi publice, ajunge şi un preot, recunoscut ca vajnic apărător al dreptei credinţe.

Sosind cu oarecare întârziere (meteahnă popească, am zice noi…), preotul intră în sală şi privirea îi cade pe un înverşunat ateu şi constant oponent al său.

Din reflex, vederea sa îl face să întoarcă spatele şi să pornească hotărât spre uşă, preferând să renunţe mai degrabă la eveniment, decât să dea din nou ochii cu veşnicul său contrist.

Însă înainte să apuce să iasă, îl aude pe ateu strigând după el:

– Părinte, te rog, nu pleca! Hai aici, să povestim puţin… Că, până la urmă, oricum ne vom petrece veşnicia împreună. Eu, din cauza lipsei de credinţă, iar Sfinţia Ta din lipsă de dragoste creştină.

“200 întâmplări nostime din viaţa Părinţilor” – Culegere şi adaptare Romeo Petraşciuc. Editura Agnos, 2015