Remedii străvechi, din mânăstirile medievale (II)

0
198
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

ceai

Remedii străvechi, din mânăstirile medievale (II).

Remedii străvechi, muşeţelul  (Matricaria chamomilla).

Esculap elogiază virtuţile vindecătoare ale acestei plante scunde şi puternic mirositoare, anthemis, pe care noi o cunoaştem sub numele de muşeţel. Savanţii recunosc trei specii care se diferenţiază doar prin culoarea florilor. În toate trei, mijlocul florii este auriu, iar restul – alb, galben sau roşu.

Anthemis se numeşte planta cu petale de culoare roşie: este cea mai înaltă şi cea mai robustă. Cea cu petale albe se numeşte leucantheme şi ultima, cu petale galbene, chrysantheme.

Toate cele trei specii au o mare putere energizantă şi cicatrizantă.

* Amestecat cu vin, muşeţelul – indiferent de specie – este diuretic, împiedică formarea calculilor renali şi normalizează ciclul menstrual; acest ultim efect este obţinut fie prin masarea zonei uterului cu apa în care a fiert planta, fie bând vinul în care s-a macerat. Acest vin combate dizenteria şi calmează durerile de stomac.

Mărunţit simplu sau amestecat cu miere şi aplicat local, muşeţelul îndepărtează scuamele de pe faţă.

* Decoctul de muşeţel este bun împotriva icterului şi a durerilor de ficat, iar fiert în ulei şi folosit pentru fricţionarea corpului bolnavului, muşeţelul stopează frisoanele şi adeseori chiar şi febra. Din 30 g de muşeţel macerat în vin se obţine o băutură care neutralizează muşcătura de şarpe. Mestecată şi aplicată apoi pe zona bolnavă, planta curăţă ulceraţiile cele mai urâte.

* Un decoct preparat din ulei şi muşeţel verde vindecă pustulele care apar pe piele în urma febrei ridicate. Dacă nu este verde, muşeţelul trebuie fiert cu oţet şi folosit pentru fricţionarea capului bolnavului. Nu există leac mai eficient!

Remedii străvechi, menta sălbatică (Nepeta cataria).

Planta numită în popor mentă sălbatică, are o mare putere energizantă şi cicatrizantă.

* Decoctul de mentă uscată în hidromel, băut călduţ, este un excelent sudorific. Fiartă cu ulei şi aplicată sub formă de cataplasmă, planta combate eficient frisoanele şi chiar febra. În plus, este foarte bună în caz de sciatică: menta sălbatică verde mărunţită şi aplicată pe partea superioară a coapsei arde pielea, usucă umorile şi înlătură, pare-se, răul;

Folosită fie sub formă de cataplasmă, fie ca băutură, regularizează ciclul menstrual;

* Există o boală, numită elefantiazis, pentru că depăşeşte ca gravitate celelalte maladii, aşa cum elefantul depăşeşte ca mărime celelalte animale. Dar menta, administrată cu vin, la debutul maladiei, poate s-o amelioreze, atenuând aciditatea umorilor;

* Zdrobită şi aplicată sub formă de cataplasmă, menta neutralizează muşcătura de şarpe, iar băută cu vin, stopează efectele funeste ale otrăvii;

* Băut sau folosit pentru spălături, sucul omoară limbricii din intestin, dar şi viermii existenţi în alte părţi ale corpului. Amestecată cu miere şi sare, planta este şi mai eficientă;

* Vindecă gălbinarea, iar combinată cu vin, combate sufocarea produsă de astm. Vindecă afecţiunile hepatice. Aplicată după ce a fost mărunţită, pe vânătăi, ajută pielea să-şi recapete culoarea naturală, iar băută cu vin, calmează durerile de stomac;

* Fumul de mentă alungă şerpii de casă. Băutura preparată din plantă şi vin opreşte sughiţul.

Sursa Formula As

V-ar putea interesa şi aceste articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here