Religia este singura salvare în care se poate vorbi de egalitate

0
120

rugaciune-si-iertarePrima funcție a unei religii reale este consolatoare, fiindcă fără religie am lătra precum câinii. Ne naștem, trăim, ne îmbolnăvim, îmbătrânim și murim. Și întreg peisajul speciei om culminează în cimitir. Destinul uman nu e o invitație la fericirea de a trăi. Singurul mod de a evita neliniștea metafizică a cimitirelor este religia. Cu religia intri în cimitir la plimbare. Cu filozofia intri în cimitir, cum a intrat prietenul meu Cioran, prin disperare.

Cine n-a putut fi înlocuită? Religia. Iar filozofia, care speculează autonom, dacă vrea să extragă esențe din științele naturii, e parazit. Atât! Nu îndrăznești să spui despre religie, teologal vorbind – dacă ești cinstit – că a fost înlocuită de filozofie sau de știință. Un creștin îți spune că adevărul se definește prin jocul celor două lumi: cea de aici o oglindește imperfect pe cea de dincolo. Spune contra dacă poți!

Religia este principiul uniformizator al speciei umane și este singura salvare în care se poate vorbi de egalitate. Religia transformă poporul într-o masă de oameni culți. Între un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet și a rămas religios și un țăran analfabet nu există nici o diferență.

Nivelul meu intelectual, chiar dacă sunt savant, nu depășește nivelul unui popă obscur din Bărăgan. Pentru că preotul ăla, în ritualul lui din biserica de lemn sau piatră, stă de vorbă cu absolutul. Nici o știință nu te duce acolo.

Știința se mișcă asimptotic la absolut. Arta se mișcă asimptotic la absolut. Știința este sediul folosului și arta este sediul plăcerii. Religia este sediul adevărului transcendent în esență și unic, ca principiu unic al tuturor lucrurilor.

Religia se situează peste ultimele speculații teoretice ale științei, prin adevărul absolut unic, care e Dumnezeu. Să vină un laureat al premiului Nobel ateu. Ce-o să-mi spună el? O babă care cade în fața icoanei Maicii Domnului străbătută de absolut e om, și ăla e dihor laureat.

În Ispitirea de pe munte, Iisus spune: „Împărăția mea nu e din lumea aceasta”. Asta-i nemaiauzit! Du-te în împărăția Lui cu trenul sau cu racheta dacă poți. Nu poți! Înotăm în Univers ca mormolocii, și lumea lui Hristos se situează transcendent ca-n Ispita de pe munte, în mod etern.

322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here