Şocul anafilactic

0
1080
Reacţii la substanţe străineŞocul anafilactic reprezintă reacţia acută pe care o are organismul la o substanţă străină la care pacientul a fost ulterior sensibilizat. Poate afecta pielea, căile respiratorii inferioare, aparatul digestiv şi/sau aparatul cardiovascular.

Efortul fizic ar putea induce reacţii anafilactoide fatale printr-un mecanism neclar, intrând în discuţie şi reacţia anafilactică la alimente ce predispun la alergie ingerate în orele anterioare efortului fizic, medicamente: antibiotice, antitermice, antiinflamatoare,mai ales în cazul administrării parenterale.

–   vaccinurile – cu o frecvenţă de 1,53 la un  milion de doze (3), vaccinul antitetanic, antivaricelic,  gelatina din MMR (rubeolă, rujeolă, oreon),  vaccinul antigripal (proteina din ou).

Factori ce pot induce reacţii anafilactice:

– înţepături de insecte: albine, viespi, păianjeni etc.

– alimente: lapte, ou, carne, crevete, peşte, grâu, soia, ţelină, arahide, aditivi alimentari, acar-eni. Majoritatea cazurilor de deces prin anafilaxie la alergeni alimentari au fost cauzate de consumul de arahide sau nuci.

Declanşare

Reacţia alergică se declanşează în două etape. Într-o primă etapă, substanţa alergenă determină sinteza de imuno globuline I” (Ig E) care se fixează pe  mastocite şi bazofile. In etapa a doua când apare o expunere ulterioară la  alergen, se permite contactul antigenului cu Ig E fixate pe mastocit şi produce degranularea mastocitului cu eliberarea de histamină şi alţi mediatori.

Există şi reacţii anafilactoide în care eliberarea de histamină clin mastocite se face fără ca în prealabil să se fon complexe antigen-anticorp, sub acţiu- i nea agenţilor anestezici, miorelaxanţiî lor şi soluţiilor coloidale.

Mediatorii eliberaţi de mastocit produc vasodilataţie, contractară musculaturii netede, secreţie glandulară crescută şi creşterea permeabilităţii capilare, vasodilataţia arteriolelor, pierderea de plasmă la nivelul capilarelor, produc hipovolemie endogenă, reducerea întoarcerii venoase, scăderea debitului cardiac şi prăbuşirea tensiunii arteriale. Din cauza scăderii fluxului sangvin periferic, se produc hipoxie tisulară şi acidoză lactică. Mediatorii acţionează şi pe musculatura netedă, cauzând manifestări respiratorii prin constricţia bronşiilor şi manifestări gastrointestinale.

Tratamentul etiologiei bolii este foarte important şi se face prin eliminarea cauzelor şi administrarea de antihistaminice.

 Manifestare

Clinic, boala se poate manifesta treptat sau extrem de rapid şi de aceea intervenţia trebuie să fie promptă. La început apar o senzaţie de slăbiciune, mâncărimi, rigiditate toracică, tuse şi crampe abdominale, ca după circa 10-30 de minute de la expunerea la alergen să apară manifestări cardiovasculare cu tahicardie, hipotensiune bruscă şi chiar încetarea bătăilor cardiace. Din cauza edemului laringian şi a bronhospasmului, apare şi dispneea expiratorie, care produce panică. De asemenea, bolnavul acuză vărsături, diaree, reacţie cutanată şi mucoasă generalizată. Dacă la început extremităţile sunt calde şi colorate, ulterior devin reci şi cianotice din cauza vaso-constricţiei reactive.

 Tratament

Acesta trebuie să se facă rapid şi, ca prim ajutor, se vor administra adrenalină şi oxigen. Prin aceasta se urmăreşte reducerea permeabilităţii capilare, combaterea bronhospasmului, a tulburărilor de ritm cardiac şi, de asemenea, se urmăreşte înlocuirea lichidelor pierdute.

Ca tratament de elecţie, se foloseşte adrenalina, care acţionează la nivelul mastocitului, are efect vasoconstrictor periferic şi efect inotropic. Adrenalina inhibă eliberarea de histamină si alti mediatori anafilactici şi se administrează subcutanat 0,3-0,5 mg la fiecare 10-15 minute sau perfuzabil i.v. 1-2 mg în 100 ml soluţie salină.

Pentru a corecta hipovolemia apărută, se vor administra rapid coloizi şi în cantităţi suficient de mari. In cazul stopului cardiac, se va face resuscitare car-dio-respiratorie. Oxigenul se va administra încă de la început prin mască facială. Dacă apare edem laringian sever, se va trece la intubaţia endotraheală. In cazuri grave cu apnee şi stop cardiac, este necesară venti laţia mecanică. 75% dintre pacienţii care au avut o reacţie anafilactică vor mai dezvolta alta.

Un lucru foarte important îl constituie cunoaşterea de bolnavi a substanţelor aşa-zise alergene, care pot declanşa starea de soc anafilactic. În acest caz este bine să se efectueze teste de sensibilitate cutanată, astfel încât să fie evitată expunerea la aceste substanţe fie că sunt administrate parenteral, fie că se intră în contact cu ele direct sau sunt inhalate. Odată manifestată starea de şoc, tratamentul trebuie să fie rapid, pentru că altfel se poate ajunge la situaţii dramatice.

Majoritatea cazurilor de deces prin anafilaxie la alergeni alimentari au fost cauzate de consumul de arahide sau nuci.

Dr. Liliana Rucărean, Farmacist.ro,  iunie 2005

Jurnal Spiritual

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here