Punctul pe „i”

0
140

IDacă din litera „i” iei punctul pus pe ea, nu mai poţi citi cuvântul.

Punctul pus pe litera „i” este un punct mic; îl poate face şi un prunc rău, dar el îşi are preţul lui.

Dacă din cuvântul „Hristos” iei punctul pus pe „i”, nu mai poţi citi cuvântul (Hristos).

Aşa se întâmplă şi când încerci să strecori păcatele.

Ţi se par unele mărunte, dar ele răstoarnă mântuirea.

Dacă din cuvintele ce le vorbim luăm vocalele, ele nu se mai pot citi.

Spre pildă, dacă din cuvântul „Hristos” iei vocalele „i” şi „o”, rămân literele „Hrsts”, care nu se mai pot citi, oricât ţi-ai forţa gura.

Tot aşa, dacă din cuvântul „creştin” iei vocalele „e” şi „i”, rămân literele „crştn”, care nu se pot citi, pentru că vocalele dau viaţă şi grai cuvintelor.

Creştinismul de azi este un creştinism fără „vocale”, pentru că lipseşte din el tocmai miezul, viaţa.

Au rămas din el numai „consoanele” – găocile – care nu se pot citi.

Cuvântul „creştin” – în înţelesul cel larg de azi – ar trebui, după dreptate, să se scrie „crştn”, căci atât a mai rămas din creştinătatea celor ce trăiesc în pace cu toate modele şi păcatele de azi.

Deci război tuturor păcatelor!

600 Istorioare religioase,  Părintele Iosif Trifa

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here