Produsele din soia. Imitație de carne – imitație de post?

0
218

soiaPe vremuri, în perioada de dinainte de 1989, populația se scandaliza, în taină, că salamul conținea, pe lângă carne, și soia. Acum mulți se îngrămădesc să o consume pentru că este, pe bună dreptate, un produs sănătos, consistent, fără colesterol, cu multe alte calități; mai mult decât atât, el este și produs vegetal, de post.

Îmi amintesc de o scurtă discuție prezentată într-o mai veche carte de dialoguri duhovnicești. Cineva îl întreabă pe un părinte îmbunătățit: „Ce să facă bunul creștin în zilele de post, când se află în călătorie și rămâne peste noapte la o familie ce nu se îndeletnicește cu postul?”. Părintele răspunde scurt și la obiect: „Baba călătoare n-are sărbătoare. Biserica învață că dragostea pentru aproapele este mai mare decât postul”.

„În Vinerea Mare să stea acasă”

Interlocutorul, ispitindu-l, continuă: „Dar dacă e, să zicem Vinerea Mare, ce să facă părinte? Să mănânce de dulce dacă-i oferă?” Duhovnicul răspunde de data asta sec: „În Vinerea Mare să stea acasă”. Îmi amintesc că m-a amuzat teribil răspunsul. Nu bănuiam atunci că mă voi afla și eu în casa unor cunoscuți în Vinerea Mare. Deși nu aveam de gând să stau propriu-zis la masă, fiind o zi de post negru, mi-am zis că nu-i frumos să refuz dragostea gazdei. Am rămas șocat să văd că aduce la masă, rând pe rând, șnițele, salam, brânză și cașcaval…toate de post!

Mai consumasem, într-adevăr, produse din soia, mai ales atunci când eram foarte grăbit sau când, din varii motive, nu aveam în frigider alte preparate de post (se cuvine a preciza că nu toți mănâncă soia în post din pricina lăcomiei sau a gustului, mulți o mănâncă pentru că e ușor de preparat). Dar asta nu se întâmplase în Vinerea Mare. Abia atunci am realizat că ceva este în neregulă, că nu-i bună rânduiala în consumul excesiv al produselor din soia în posturile de durată.

Se spune uneori că e greu să postești!

Însă creștinul mileniului III se pare că și-a rezolvat această problemă, înlocuind carnea și brânzeturile cu sortimente din soia asemănătoare ca prezentare și gust. Altfel spus, ai poftă de carne în post? Îți cumperi soia fulgi sau soia cubulețe pentru ciorbe și tocănițe, sau soia șnițel pentru grătar sau, de ce nu, pate vegetal, salam, parizer sau cremwurști din soia. Ai poftă de oarece brânzeturi? Poți să-ți cumperi tofu (brânză vegetală din soia, simplă, cu ardei sau cu chimen) și chiar cașcaval. Ai bea un lapte dimineața? Tehnologia preparatelor a inventat laptele din soia (cu aromă de cicoare, scorțișoară sau vanilie). Un singur sortiment lipsește ca, din perspectivă gustativă, să nu fie nici o diferență între produsele de post și cele de dulce. Nu avem încă oul de post. Nu s-a „inventat” nici în bucătăria europeană, nici în cea orientală (de unde provine tofu).

Consumând în exces produse de post care imită carnea și brânzeturile, imităm de fapt hrana perioadei de dulce.

Cum să te bucuri atunci de roadele postului dacă nu tai împrejur „dulceața gâtlejului”?

Postul înseamnă în primul rând înfrânare, el fiind prin excelență un exercițiu de asceză, o nevoință. Dacă privim la chipul în care Hristos a postit aflăm că postind „a flămânzit” (cf. Matei 4,2). În această perioadă, creștinul trebuie să-și sporească eforturile în vederea desăvârșirii.

Dacă diferența față de produsele din carne sau brânzeturi și echivalentele lor din soia e doar una de etichetă, înseamnă că, postind astfel, creștinul nostru înlătură nevoința trupească; implicit, pe cea sufletească, suprimă lupta cu „nebunia stomacului”, cum numeau Sfinții Părinți lăcomia pântecelui. Mai ales când piețele agro-alimentare sunt pline de legume… Se cuvine să avem discernământ și să facem un efort binecuvântat întru așteptarea praznicului care încheie postul de durată.

Tinerii pe calea întrebărilor, Laurențiu Dumitru

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here