Procesul creativ

0
328
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

Procesul creativ

Principalul motiv al creativităţii

După C. Rogers, principalul motiv al creativității îl constituie tendința omului de a se actualiza pe sine, de a deveni ceea ce este potențial. Această tendință poate fi îngropată sub straturi și straturi de mecanisme psihice, se poate ascunde în spatele unor fațade elaborate care îi neagă existența. Credința lui C. Rogers, psihoterapeut și creativist de renume, este că fiecare individ are această tendință de autoactualizare a sinelui, care așteaptă condiții optime pentru a fi eliberată și exprimată. Această tendință este motivația primă a creativității, tendința organismului de a forma noi relații cu mediul, în strădania acestuia de a fi mai plenar “sine” însuși.

bec

Creativitatea şi împlinirea rolului de fiinţă în lume

Rollo May consideră creativitatea ca fiind manifestarea fundamentală a omului care își împlinește ființa în lume. Primul lucru care se poate observa într-un act creator este faptul că el este o întâlnire. Astfel, artiștii întâlnesc peisajul pe care și-l propun să-l picteze, îl privesc, îl observă din unghiuri diferite, sunt total absorbiți de el.

În cazul pictorilor abstracți, de pildă, întâlnirea poate fi cu o idee, cu o viziune interioară, care poate fi însoțită de culorile strălucitoare de pe o paletă sau albeața dură a pânzei. Întâlnirea creatoare poate să implice efort voluntar, așa-zisa putere a “voinței”, însă definitoriu pentru ea este gradul de intensitate sau de implicare a persoanei în activitatea creatoare.

Motivaţia ca unealtă a creativităţii

R. May diferențiază creativitatea reală sau autentică de pseudocreativitatea sau creativitatea escapistă. În primul tip de creativitate, persoana își găsește recompensa în realizarea și finalizarea  unei anumite activități creatoare (de exemplu, scrierea unui roman pentru situația unui scriitor). Deci, este vorba de o puternică și autentică motivație intrinsecă.

R. May, psihanalist celebru cu înclinații autentice pentru pictură, preia definiția creativității din dicționarul Webster, fiind de acord că aceasta constituie “un proces al facerii”, “al aducerii la ființă”. Astfel, el se opune cu înverșunare viziunii psihanalitice a creației, arătând că procesul creativ trebuie explorat nu ca un produs al bolii, ci reprezentând gradul cel mai înalt al sănătății afective, ca expresie a oamenilor normali în actul propriei actualizări.

Conţinutul latent al operei de artă

În linii mari, demersul freudian în analiza operei de artă urmează același traseu cu cel privind visul, vorbindu-se în acest sens de un conținut latent al operei de artă, conținut care însumează o serie de dorințe refulate învestite de artist în mesajul operei sale.

Psihanaliștii au meritul de a fi analizat dinamica procesului creativ, interacțiune conștient-inconștient în creație. Înainte de a prezenta diferitele direcții de interpretare a creativității, putem purcede la sistematizarea informațiilor prezentate de-a lungul acestui fenomen.

Creativitate și inteligență emoțională, Mihaela Roco

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here