Premieră în lumea științifică: S-a descoperit ţestoasa biofluorescentă

0
160

Hawksbill Sea Turtle (Eretmochelys imbricata) in Komodo Island, Indonesia.

“Broasca ţestoasă cioc de şoim” (Eretmochelys imbricata), specie aflată pe cale de dispariţie, este prima reptilă biofluorescentă, susțin cercetătorii americani.

Acest lucru înseamnă că poate absorbi lumina şi căpătă o strălucire de culoare diferită, caracteristică diferită de bioluminiscenţă care permite unor animale sau plante să emită lumină din cauza unei reacţii chimice, informează National Geographic.

Specialistul în biologie David Gruber, profesor la City University of New York a făcut această descoperire recent, în timpul unor scufundări în apropiere de Insulele Solomon, observând că broasca ţestoasă strălucea în culorile roşu neon şi verde. El a reuşit să filmeze ţestoasa, iar filmul descoperirii este disponibil din 28 septembrie pe site-ul revistei National Geographic.

Descoperirea a deschis un întreg univers de întrebări pe care Gruber este dornic să le exploreze. Între acestea se numără dacă aceste ţestoase pot vedea biofluorescenţa, dacă există compuşii în hrana lor care le permit să dobândească fluorescenţa sau dacă alte specii de broască ţestoasă de mare posedă o capacitate similară.

Pentru moment nu se cunoaşte de ce “broasca ţestoasă cioc de şoim” este fluorescentă. Între alte animale care sunt, de asemenea, fluorescente se numără unele specii de peşti, rechini şi calcani.

“Studiez ţestoasele de o lungă perioadă de timp şi nu cred că cineva a văzut vreodată aşa ceva”, a spus Alexander Gaos, director al Eastern Pacific Hawksbill Initiative, care nu a fost implicat în această descoperire.

“Acest lucru este într-adevăr destul de uimitor”, a subliniat el.

Gaos şi Gruber cred că este prea devreme pentru a spune cu siguranţă de ce aceste ţestoase au capacitatea de a fi fluorescente sau dacă populaţiile din această specie aflate în alte locuri din lume au aceeaşi caracteristică.

“Biofluorescenţa este utilizată de obicei pentru identificarea şi atragerea pradei sau pentru apărare sau ca un fel de comunicare”, a explicat Gaos. Potrivit opiniei sale, în acest caz, ar putea fi vorba despre un fel de camuflaj pentru ‘broasca ţestoasă cioc de şoim’.

Ana Grama

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here