Pregătiri de doctorat, cu vaca…

0
155

Un părinte profesor, o somitate în domeniul teologiei româneşti, proaspăt mutat la Sibiu, unde se înscrisese la cursurile pentru doctorat, locuia undeva la periferia oraşului. Provenit dintr-o familie de vrednici gospodari, moştenise, oarecum, şi anumite deprinderi ceva mai sănătoase într-ale gospodăririi.

Aşa se face că, având familie numeroasă şi fiind deprins cu bunele obiceiuri, părintele profesor, încercând cumva să îşi împlinească toate ascultările profesionale şi familiale, în fiecare dimineaţă, începând de pe la cinci-şase, ieşea undeva în câmp, cu o carte sub braţ şi cu o vacă trasă de sfoară.

După câteva zile, un vecin, văzându-l matur bine, stând pe iarbă şi citind cu nesaţ din carte, se opreşte dispreţuitor şi îi spune:

– Aşa îţi trebuie, vecine! Că bine îţi stă, om în toată firea, să înveţi acum, la bătrâneţe. Bine măcar că acum ţi-a venit mintea la cap şi te-ai apucat şi tu de şcoală…

“200 întâmplări nostime din viaţa Părinţilor” – Culegere şi adaptare Romeo Petraşciuc. Editura Agnos, 2015