Lansare de carte: “Povestiri din Kolîma (II)”, de Varlam Şalamov

0
239

povestiri-465x390

Al doilea volum al uneia dintre cele mai tulburătoare capodopere ale secolului al XX-lea, “Povestiri din Kolîma”, de Varlam Şalamov, este publicat de Polirom. Cartea cuprinde ciclurile de povestiri “Schiţe din lumea crimei”, “Renaşterea zadei” şi “Mănuşa sau PK-2”, în traducerea Magdei Achim şi Alexandrei Fenoghen, informează editura.

Polirom a lansat la Salonul Internaţional de Carte Bookfest, ediţia 2015, primul volum al “Povestirilor din Kolîma”. Ea cuprinde ciclurile “Povestiri din Kolîma”, “Malul stîng” şi “Un maestru al lopeţii”. Notele si traducerea din limba rusă sunt semnate de Ana Maria Brezuleanu şi Magda Achim. Ambele volume au apărut în colecţia “Biblioteca Polirom”, în ediţie cartonată.

Prima ediţie în limba rusă a “Povestirilor din Kolîma” a apărut la Londra, în 1978. În Rusia, ediţia integrală a “Povestirilor” a fost publicată abia 11 ani mai târziu.

“În ‘Povestirile din Kolîma’ apar oameni fără biografie, fără trecut şi fără viitor.

“Prezentul lor seamănă oare cu cel al unei fiare sau este prezentul unui om?… Autorul ‘Povestirilor din Kolîma’ gândeşte că lagărul este o experienţă negativă pentru om, din primul până în ultimul ceas. Omul nu trebuie să ştie, nici măcar să audă de el. Nici un om nu devine mai bun sau mai puternic după lagăr. Lagărul este o experienţă negativă, o şcoală negativă; el înseamnă decădere morală pentru toţi – pentru şefi şi deţinuţi, pentru soldaţii din escortă şi pentru spectatori, pentru trecători şi cititorii de beletristică”, a spus Varlam Şalamov.

“Când sunt întrebat ce scriu, răspund: nu scriu amintiri. Nu există nici un fel de amintiri în ‘Povestiri din Kolîma’.”

“Nu scriu nici povestiri, mai precis, mă străduiesc să nu scriu povestiri, ci o proză care să nu poată fi considerată literatură. Nu o proză a documentului, ci o proză încărcată de suferinţă ca un document”, a declarat Varlam Şalamov.

“Autorul i-a întrebat de o mie, de un milion de ori pe foştii deţinuţi dacă în viaţa lor a existat măcar o zi în care să nu-şi amintească de lagăr. Răspunsul a fost unul singur: nu, n-a existat o asemenea zi”, a explicat scriitorul.

Publicaţia The New York Review of Books: “Puterea acestor povestiri vine, înainte de orice, din refuzul de a clipi în faţa morţii. Subiectul povestirilor lui Şalamov este irevocabilul: milioane de oameni au pierit, alte milioane au fost secătuite de sănătate şi tinereţe. In faţa acestei realităţi nu există justificare, nici iertare. Nedreptatea nu poate fi nicicum reparată”.

Scurtă biografie

Varlam Şalamov s-a născut pe 18 iunie 1907, în Vologda, Rusia, în familia unui preot. După terminarea şcolii, în 1924, s-a angajat ca tăbăcar într-o fabrică de pielărie, iar, în 1926, a fost admis la Facultatea de Drept a Universităţii din Moscova. În 1929, a fost arestat şi condamnat pentru editarea clandestină a “Testamentului lui Lenin”. În 1931, a fost eliberat şi repus în drepturi, dar, şase ani mai târziu, a primit o a doua condamnare, de cinci ani, pentru “activitate contrarevoluţionară troţkistă” şi a fost trimis în Kolîma, unde a muncit în minele de aur.

În 1943, la anii de condamnare i-au fost adăugaţi alţi zece pentru afirmaţia că scriitorul Ivan Bunin “este un clasic rus”. Absolvirea cursurilor de felcer, în 1946, i-a salvat viaţa. Şalamov a executat restul detenţiei ca angajat al unor spitale pentru deţinuţi. A fost eliberat în 1951, dar a părăsit Kolîma abia în 1953.

Perioada dintre anii 1954 şi 1973 a dedicat-o reconstituirii experienţelor din lagărele staliniste, pe care le-a reluat în “Povestiri din Kolîma”.

Şalamov a fost reabilitat în 1956 şi s-a mutat la Moscova. Grav bolnav, în 1979 a fost internat într-un azil de bătrâni. Apoi, el a fost transferat într-un spital de psihiatrie moscovit, unde a murit la 17 ianuarie 1982.

Ana Grama

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here