Poveşti cu tâlc: Ce înseamnă să te rogi cu adevărat

0
204
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

Într-o noapte, pe când se ruga, fratele Bruno a fost tulburat de orăcăitul unui broscoi. Încercările lui de a ignora sunetele dizgraţioase s-au dovedit inutile, aşa că, exasperat, a sfârşit prin a striga pe fereastră:

– Tăcere! Îmi fac rugăciunile!

Fratele Bruno era un sfânt, aşa că porunca lui a fost imediat ascultată. Toate creaturile vii din preajmă au tăcut, pentru ca sfântul să se poată ruga în pace.

În mintea lui Bruno a apărut însă o îndoială, care i s-a părut chiar mai tulburătoare:

– Dacă Dumnezeu ascultă cu aceeaşi plăcere orăcăitul broaştei ca şi psalmii tăi?

– Ce plăcere i-ar putea face lui Dumnezeu orăcăitul unei broaşte?, nu s-a lăsat mai prejos Bruno.

Dar vocea interioară a insistat:

– De ce crezi că a inventat Dumnezeu sunetul?

Bruno nu ştia, aşa că s-a decis să afle de ce. El a ieşit la fereastră şi a strigat:

– Cântă!

Orăcăitul broscoiului s-a auzit imediat, însoţit cu veselie de toate broaştele din vecinătate. Bruno a ascultat cu atenţie zgomotele şi şi-a dat seama că, dacă nu le mai opune rezistenţă, ele nu mai sunt supărătoare, ci dimpotrivă, îmbogăţesc tăcerea nopţii.

Odată cu această descoperire, inima lui Bruno a intrat în armonie cu universul şi, pentru prima oară în viaţă, el a înţeles ce înseamnă să te rogi cu adevărat.

Fragment din volumul Rugăciunea broaştei, scris de Anthony de Mello