Juma-de-Pui – Poveste din Puerto Rico

0
165
Translate in

 

 

cocosOdată ca niciodată, trăia pe lume un pui mic şi zglobiu, dar mai neobişnuit decât semenii săi. Avea un singur ochi, un singur picior şi o singură aripioară. De fapt, nu era decăt jumătate de pui. Dar mama sa îl iubea ca pe un pui întreg. Ea l-a botezat Juma-de-Pui.

Juma-de-Pui visa să vadă lumea. De îndată ce a crescut mare, el şi -a luat rămas bun de la mama sa şi a pornit în călătorie. Vroia să viziteze oraşul San Juan şi să-l cunoască pe guvernator. Tot ţopăind aşa, într-un picior, Juma-de-Pui a ajuns la un pârâu pe care trebuia să-l treacă. Era mijlocul verii şi prin albie şerpuia un firicel de apă.  „Te rog, Juma-de-Pui, ajută-mă”, a murmurat apa. „Dacă dai la o parte crenguţele din calea mea, eu voi putea să curg mai uşor la vale”.

„N-am când să te apuc”, a ciripit Juma-de-Pui, sărind peste pârâu. „Mă duc la San Juan să-l cunosc pe guvernator”.

Mai departe în drumul său, Juma-de-Pui auzi o altă voce. „Te rog, Juma-de-Pui, ajută-mă.”

Juma-de-Pui a oftat supărat.  Iar încearcă cineva să-l întârzie! Ce mai era acum?

„Eu sunt vântul, a rostit vocea, şi m-am încurcat printre ramurile unui alun, chiar în spatele tău. Mă poţi ajuta să ies?”

„Vai, dar asta mi-ar lua o groază de timp, a zis puiul, şi eu mă grăbesc să ajung înainte de apus.”

Şi a ţopăit înainte până a zărit într-un târziu zidurile oraşului. Atunci auzi o altă voce. „Te rog, Juma-de-Pui, ajută-mă!”

Juma-de-Pui a dat din cap în semn că nici nu vrea să audă. De ce nu-l lasă lumea în pace? Nu vede oare că se grăbeşte? Juma-de-Pui s-a uitat în jur să vadă de unde venea vocea. „Sunt aici”,, auzi el. „Sub ibricul pus pe foc”.

O mică scânteie se străduia să supravieţuiască între două pietre. „Ţăranul m-a lăsat nesupravegheat şi nu pot să mai ard. Poţi să aduci câteva crenguţe ca sa ard mai bine?”

„Aproape că am ajuns în San Juan; nu mă pot opri acum”, se răsti Juma-de-Pui şi se grăbi să meargă mai departe înainte.

În San Juan, Juma-de-Pui a căutat casa guvernatorului care se afla chiar pe malul mării. El a sărit înăuntru pe un geam deschis şi s-a pomenit în mijlocul bucătăriei.

„Aş putea să-l văd pe domnul guvernator? Tare aş vrea să-l cunosc că am ceva să-i spun”, a ciripit Juma-de-Pui.

Bucătarul, care tocmai aştepta să i se aducă câţiva pui, l-a înhăţat pe ]uma-de-Pui.

„Stai că-l vezi îndată din farfurie pe domnul guvernator.”

Sărmanul Juma-de-Pui nici nu mai apucă să ciripească ceva. Bucătarul i-a sucit gâtul şi a cerut o găleată cu apă fiartă pentru a-l pune la înmuiat, ca să poate să-l cureţe de pene mai uşor înainte de a-l arunca în oala de gătit.

„Apă, apă”, se rugă Juma-de-Pui, „te rog nu mă opări.”

„Tu nu m-ai ajutat să curg mai uşor, când te-am rugat,  a răspuns apa,  aşa că nu-mi cere nici tu acum îndurare.”

Bucătarul l-a jumulit şi l-a pus pe Juma-de-Pui într-o oală în cuptor. „Focule, focule, se ruga Juma-de-Pui, te rog, nu mă arde.”

„Tu nu m-ai ajutat să ard mai bine sub ibric, când te-am rugat, a răspuns focul, aşa că acum nu-mi cere nici tu să-mi fie milă de tine”, şi a scăpărat aşa de tare încât i-a ars într-o clipă aripile lui Juma-de-Pui.

„Mare păcat”; a spus bucătarul când a deschis cuptorul, găsind scrumul rămas în urma păsării. El l-a aruncat pe fereastră direct într-un morman de gunoi. În timp ce Juma-de-Pui zbura prin aer, vântul l-a luat pe sus şi l-a purtat pe deasupra pieţei.

„Vântule, vântule, se rugă Juma-de-Pui, te rog lasă-mă jos”.  „Recunosc vocea asta”, strigă vântul. „Eşti Juma-de-Pui, cel care nu m-a ajutat. Bine, te las jos”.  Vântul a mai suflat odată cu putere şi Juma-de-Pui a ajuns direct pe acoperişul bisericii din apropiere. „Ei, îţi place acolo sus?” l-a întrebat în glumă vântul.

Şi Juma-de-Pui a rămas acolo unde l-a dus vântul. Nu a trecut mult şi vântul, ploaia şi arşiţa soarelui l-au prefăcut pe sărmanul Juma-de-Pui, jumulit şi ars, într-o giruetă. Mai stă şi acum pe acoperişul bisericii, udat de ploaie, bătut de vânt şi ars de căldura soarelui -şi toate acestea pentru că nu a vrut să ajute când, de fapt, i-ar fi fost foarte uşor să o facă!

Ocolul pământului în 80 de poveşti, Saviour Pirotta

Jurnal Spiritual

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here