Mijlocul lunii noiembrie reprezintă pentru creştinii ortodocşi începutul Postului Naşterii Domnului. O perioadă de pregătire pentru marele praznic al Întrupării Cuvântului, pregătire ce trebuie analizată la fiecare început de post.
„După cum ştim, există post trupesc şi există post duhovnicesc. Postul trupesc este atunci când pântecele se înfrânează de la mâncare şi băutură. Postul duhovnicesc este atunci când sufletul se abţine de la gânduri, fapte şi cuvinte rele”, spune Sf. Ierarh Tihon de Zadonsk. Trebuie să începem să postim de mâncare şi băutură bine ştiind că aceasta înseamnă numai începutul postului. Postul trupesc slujeşte la omorârea patimilor noastre. Căci mâncarea mai puţină şi mai sărăcăcioasă nu mai oferă trupului prilej de saturare. Trupul hrănit mai puţin nu mai manifesta înclinaţiile spre pofte. Aceasta este o realitate care trebuie experimentată în post. Nu o putem trăi doar prin câteva zile de post, ci putem simţi trupul nostru într-o astfel de stare după strădanie îndelungată.
Sf. Tihon vorbeşte apoi de postul duhovnicesc: „Postul adevărat şi curat este abţinerea de la orice rău. Dacă vrei, creştine, să-ţi fie postul folositor, atunci, postind trupeşte, să posteşti şi duhovniceşte şi să posteşti întotdeauna. Cum pui frâu pântecelui tău, tot aşa pune-l şi gândurilor şi patimilor tale celor rele. Să postească mintea ta de gândurile cele deşarte. Să postească mintea ta de ţinerea de minte a raului. Să postească voia ta de dorirea cea rea. Să postească ochii tăi de vederea cea rea: întoarce-ţi ochii tăi ca să nu vadă deşertăciunea (Psalm 118, 37)”.
Sf. Tihon îndeamnă la un post duhovnicesc care reprezintă aspectul mai profund al postului.
Şi mai dificil, dar neapărat de împlinit dacă dorim să postim cu folos. Căci şi postul trupesc şi cel duhovnicesc trebuie să ne aducă un folos duhovnicesc. Iar acest folos este pacea sufletului, rugăciunea mai multă şi mai simţitoare care ne apropie de Dumnezeu. Postim din dragoste de Dumnezeu şi din dorinţa de a-l simţi aproape. Postim pentru a dobândi lumina cea trebuitoare minţii spre înţelegerea problemelor duhovniceşti şi lumeşti. Postim spre a experimenta ceea ce Mântuitorul însuşi a trăit în pustie prin post şi apoi ne-a încredinţat că „nu numai cu pâine va trăi omul, ci tot cuvântul lui Dumnezeu”. Postim de cele pământeşti pentru a ne hrăni cu cele cereşti.
Sf. Tihon încheie scurtul cuvânt despre post cu un îndemn stăruitor: „Pocăieşte-te şi te înfrânează de la orice cuvânt, fapta şi gând rău, deprinde-te cu virtuţile şi întotdeauna vei posti înaintea lui Dumnezeu”.
Să încercăm să postim după îndemnul Sf. Tihon şi să ne pregătim potrivit pentru praznicul Naşterii Domnului!
Sfinţi prăznuiţi în Postul Naşterii Domnului:
pe 14 noiembrie – Sfântul Ierarh Grigorie;
pe 15 noiembrie – Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ;
pe 20 noiembrie – Sfântul Grigorie Decapolitul şi pe Sfântul Mucenic Dasie;
pe 23 noiembrie – Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul-Valcea;
pe 30 noiembrie sărbătorim pe Sfântul Apostol Andrei şi pe Sfântul Ierarh Andrei Şaguna.
pe 3 decembrie – Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica;
pe 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae;
pe 7 decembrie – Sfânta Muceniţă Filofteia;
pe 12 decembrie – Sfântul Spiridon al Trimitundei;
pe 13 decembrie – Sfântul Ierarh Dosoftei;
pe 18 decembrie – Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul;
pe 22 decembrie – Sfântul Petru Movilă, Mitropolitul Kievului.
Sursa: Manastirea Prislop
Jurnal Spiritual