Portul romanilor din secolele trecute

Aristocratia timpurilor vechi- portul romanilor

 

feminis.ro
feminis.ro

Aristocratia timpurilor vechi- portul romanilor

Portul romanilor din secolele trecute avea acel farmec care il faceau sa fie atat traditional cat si definitoriu pentru clasele sociale din care faceau parte. Unul era portul fetelor de boieri, al sotiilor de boieri  si altul al tarancilor din Valahia, sau Moldova. Spre deosebire de Imperiul Otoman in care femeile purtau val, asa cum am vazut si prin filmele istorice, portul romancelor era foarte elegant. Femeile aveau salbe de aur sau argint, marame albe, pana la calpace de postav cu blana purtate de boieri si tarani. Portul romanilor era alcatuit si din  blanuri de samur si tichii, alaturi de vesminte negre.

Printre puținele informații, practic despre stilul vestimentar medieval de  pe meleagurile românești, ne vom opri la preotul ortodox melchit Paul de Alep (1637-1667). Datorită unui context politic din acea perioadă, Paul va ajunge secretar al patriarhului de Antiohia, Meletie, fapt ce-i va oferi posibilitatea de a călători în regiunea Europei răsăritene, în lumea ortodoxă. Alături de Macarie (tatăl său),  a cerut ajutor financiar voievozilor creștini, din cauza problemelor cauzate de Imperiul Otoman.

  Portul parului femeilor bogate si al tarancilor

În ceea ce privește portul romanilor din secolele trecute, aflăm din scrierile sale că acestea, atât in Moldova cât și in  Valahia poartă veșminte asemănătoare cu cele ale femeilor europene. Părul se poartă împletit, răsucit pe cap, ca un colac și acoperit cu un conci alb. În cazul femeilor bogate, părul este acoperit cu un conci trandafiriu și pe deasupra cu maramă albă. Toate poartă șaluri albastre de Alep, iar cele mai înstărite poartă șaluri de Bursa, foarte  populare la acea vreme în regiunile de influență otomană. Aici, probabil este vorba despre boieroaice și târgovețe. Despre țărănci se știe că își acopereau capul cu năframe, pe care le confecționau singure. Fetele acestora poartă de asemenea părul împletit și încolăcit pe cap, dar fără conci. Acest fapt asigură o deosebire de vârstă; fetele deosebindu-se de cele mai în vârstă, in portul romanilor.

Soțiile boierilor din Moldova, poartă calpace din catifea roșie cu samur. În Valahia, portul romanilor din secolele trecute include si un văl alb. Vălurile cele mai bogate sunt acoperite cu mărgăritare. Însăși doamna Moldovei este descrisă de Paul de Alep purtând pe cap un calpac de catifea roșie împodobit cu samur. În altă ipostază, doamna poartă o haină de brocart de aur și samur, giuvaieruri de aur. Pe cap avea tot un calpac de samur. Despre fiul domnitorului aflăm că poartă o haină de brocart, căptușită cu catifea roșie cu galoane de argint aurit pe interior. Domnitorul are aproape același stil vestimentar. Alaiul acestuia era precedat de șase șetrari ce alcătuiau cortul domnesc. Aceștia purtau căciuli trandafirii, iar în mâini țineau topoare împodobite cu cruci. Postelnicul avea un toiag de argint, în vreme ce spătarul purta o coroană pe cap, având o sabie și un buzdugan

Surse: ‘Călători străini despre Țările Române’, Vol.VI, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p.1-5.

Ionela Moldovanu