Pogorârea Duhului Sfânt. Obiceiuri şi tradiţii de Rusalii

0
513
calusarii1
Pogorârea Duhului Sfânt. Obiceiuri şi tradiţii de Rusalii…
Ortodocşii sărbătoresc, la 50 de zile după Paşte, Rusaliile sau Cincizecimea, adică Pogorârea Duhului Sfânt peste apostoli şi ziua când a fost alcătuită prima comunitate creştină, nucleul Bisericii de mai târziu. 
Potrivit tradiţiei Bisericii Ortodoxe, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi (Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh). Astfel, sărbătoarea Rusaliilor are consacrate două zile. În România, ambele sunt zile libere.

Duminica Mare

Duminica Cincizecimii Rusaliilor este numită în popor şi Duminica Mare. Sărbătoarea cade întotdeauna duminica, la zece zile după Înălţare şi la 50 de zile după Paşte. În Vechiul Testament, Cincizecimea amintea de primirea Legii pe Muntele Sinai, de suferinţele evreilor în pustiu, precum şi de necazurile cele multe prin care au trecut, până să ajungă în pământul făgăduinţei. De aceea, la această sărbătoare se mulţumea lui Dumnezeu şi pentru secerişul nou.

În Noul Testament, aceasta zi aminteşte de venirea Duhului Sfânt peste apostoli.

Potrivit mărturiilor apostolilor, Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe aceştia. Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să facă învăţătura Mântuitorului în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau cunoscuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine.

Apoi, apostolii au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor şi aducând la credinţă de la oameni simpli la împăraţi.

Obiceiuri şi tradiţii

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în româneşte, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor. Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta de dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morţilor. În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite pentru vii.

Astfel, în ajunul Rusaliilor se ţin Moşii de vară sau de Rusalii, cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar care sunt şi prilej de veselie. Se crede că sufletele morţilor (moşilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor.

De Rusalii, este obişnuit şi faimosul joc al căluşarilor, constând în săritul peste foc pentru a scăpa de iele – zâne rele.

Tot de Rusalii, în biserici se aduc ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvântează şi se împart credincioşilor. Acestea simbolizează limbile de foc ale puterii Sfântului Duh pogorât peste apostoli.

Sfinţirea crengilor de tei şi nuc

În tradiţie se spune că persoanele care nu ţin sărbatoarea de Rusalii vor fi pedepsiti de iele. Rusaliile sunt femei fabuloase, fiicele lui Rusalim Împărat şi spirite malefice. Ielele sunt spirite rebele ale morţilor care, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au petrecut Pastele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în lăcaşurile lor pământene şi încep să facă necazuri oamenilor.

Tradiţia mai spune că dacă ielele sunt zărite de un muritor sau dacă, din greşeala, cineva calcă pe locul pe care au dansat, acesta se îmbolnăveşte foarte grav. De boala ielelor se poate scăpa doar prin descântec sau prin intrare în hora Căluşarilor.Se mai spune că persoanele care dorm în noaptea de Rusalii sub cerul liber sau dacă se duc la fântână vor cădea sub puterea ielelor.

La sate se păstrează tradiţia ca în această zi să se ducă la biserică pentru sfinţirea crengilor de tei şi nuc, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorat peste Sfinţii Apostoli. Aceste crengute se agaţă apoi la straşina caselor sau la icoane. Se spune că acestea apară de cele rele.

Brâu de usturoi

Nu este de dorit să fii în noapte de Rusalii nici la răscruci de drumuri, nici la marginea pădurii, nici în munţi, nici pe malul întunecat al apelor, căci aceia au şanse mari de a surprinde dansul ielelor şi de a-şi pierde minţile.

În vremuri vechi, bărbaţii care umblau singuri noaptea riscau să fie prinşi de magia nopţii de Rusalii, de iele. Din aceasta cauză, aceştia purtau la brâu usturoi, frunze de tei sau nuc sau fire de busuioc.

Ana Grama

V-ar putea interesa şi aceste articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here