Dacă doriți să aveți o stare bună de sănătate, specialiștii vă recomandă să practicați exerciții fizice în mod regulat, să consumați alimente sănătoase și să vă rugați. Rugăciunea și meditația regulată au fost demonstrate ca fiind factori importanți în păstrarea sănătății și longevității oamenilor.
Există numeroase studii care arată că oamenii religioși tind să trăiască mai mult decât cei care nu aderă la o anumită credință, conform www.huffingtonpost.com. O cercetare recentă a relevat faptul că persoanele religioase, în special femeile, au mai multe șanse de a trăi o viață mai lungă. Conform studiului, femeile religioase sunt mai prietenoase și mai sociabile, dar pot fi adesea înclinate să fie mai îngrijorate. Pentru aceste persoane, religia este miezul și partea stabilă a comportamentului lor, angajarea socială fiind cheia pentru starea bună de sănătate a multor oameni religioși. Cei care s-au rugat impreună și au rămas împreună, s-au sprijinit reciproc să rămână sănătoși.
Oamenii religioși tind să trăiască mai mult decât cei care nu aderă la o anumită credință
Alături de componenta relațiilor sociale, rugăciunea pare să fie și ea un aspect important pentru sănătatea oamenilor. Nu contează dacă te rogi pentru tine sau pentru alții, pentru a te vindeca de o boală sau pentru pacea lumii, efectele asupra persoanei care practică acest exercițiu spiritual par să fie aceleași. O mare varietate de practici spirituale s-au dovedit a ajuta la atenuarea nivelului de stres, unul dintre factorii majori de risc pentru îmbolnăvirea populației. Aceste practici sunt și modalități puternice de a menține o perspectivă pozitivă asupra vieții și asupra încercărilor care apar în momentele de zi cu zi.
Această relație dintre rugăciune și sănătatea oamenilor a fost studiată, printre alții, și de dr. Herbert Benson, un specialist în boli cardiovasculare la Harvard Medical School și un pionier în domeniul medical al relației dintre minte și trup. El a descoperit așa-numitul „răspuns de relaxare”, care apare în timpul perioadelor de rugăciune și meditație. În astfel de momente, metabolismul organismului scade, ritmul cardiac încetinește, tensiunea arterială scade, iar respirația noastră devine calmă și regulată. Această stare fiziologică este corelată cu undele cerebrale lente și cu sentimente de control, liniște și pace a minții. Acest lucru este important deoarece dr. Benson estimează că mai mult de jumătate dintre vizitele la medic din SUA sunt determinate de boli precum depresia, hipertensiunea arterială, ulcer, migrene, cauzate, cel puțin în parte, de nivelurile ridicate de stres și anxietate.
Persoanele care s-au rugat zi de zi s-au dovedit a fi cu 40% mai puțin susceptibile de a avea tensiune arterială crescută decât cei care nu practică rugăciunea regulat
Dr. Andrew Newberg, director al Center for Spirituality and the Mind la Universitatea din Pennsylvania a efectuat un studiu la budiștii tibetani în meditație și la călugărițele franciscane în rugăciune, care a arătat creșterea nivelului de dopamină la nivelul creierului, creștere asociată cu stări de bine și bucurie.
Dar sunt efectele calmante ale acestor practici spirituale temporare sau se mențin chiar și după ce nu mai suntem efectiv în starea de rugăciune? Într-un studiu efectuat de Institutul Național de Sănătate din SUA, s-a constatat faptul că persoanele care s-au rugat zi de zi s-au dovedit a fi cu 40% mai puțin susceptibile de a avea tensiune arterială crescută decât cei care nu practică rugăciunea regulat. Un alt studiu recent efectuat pe un eșantion de 4000 de oameni din Durham și publicat în Journal of Gerontology, a constatat că persoanele care s-au rugat au făcut față mai bine bolilor și au trăit mai mult decât persoanele care nu au folosit rugăciunea.
Chiar dacă rugăciunea nu poate observată în mod direct sau are efecte greu de cuantificat și evaluat, totuși nu trebuie să o privim doar ca pe o tehnică de vindecare a bolilor întrucât beneficiile cele mai importante rămân legate indisolubil de credința celui care se roagă.
Mihai Parfeni
Jurnal Spiritual
