PLANTE MEDICINALE – ROZMARIN

rozmarin

Din bătrâni se povestește…

… că prietenul la nevoie se cunoaște. „Dacă dorești cu adevărat să îți faci un prieten, mergi acasă la cineva și mănâncă alături de el… oamenii care îți oferă mâncare îți oferă și inima lor”, spunea Cesar Chavez, însă, din nefericire aceasta se întâmplă tot mai rar în zilele noastre. Îmi amintesc copilăria și casa plină de prieteni și rude, care, oricând veneau în vizită, erau poftiți la masă. Mâncarea era făcută în casă, ouă umplute cu ciuperci, salată de boeuf, icre, brânză, legume, sarmale, friptură de pui, curcan sau porc (crescuți în curtea bunicilor), tort, prăjitură, fructe. Se crea o atmosferă veselă, se povesteau întâmplări, se opina pe teme sociale, politice, de educație, se spuneau glume, se cânta, se dansa, lumea se amuza. Mâncarea se savura, nu se consuma ca în zilele noastre repede, pe grabă, cu un ochi la televizor și un altul la ceas, de-abia sesizându-i gustul. Oamenii se îmbrățișau sincer atunci când se întâlneau, nu le era teamă că se molipsesc de viruși sau că „li se fură energia”. Nu existau atâția astrologi (existau, dar nu-i vedeai peste tot!) care să-ți spună cu cine te potrivești, care-s persoanele benefice pentru tine în funcție de cifra destinului, de ce e bine să iei cafeaua la restaurant și nu să-ți aduci acasă prietenul că se poate uita „cu invidie” la ce ai sau își poate vărsa of-ul și te încarcă negativ. Se spune că nu-ți poți alege familia, dar prietenii da. Eu cred că și prietenii sunt oameni trimiși de Dumnezeu, aleși de El, să-ți stea alături la bine și la rău, sunt cei care te ajută prin prezența lor, printr-o vorbă sau un sfat, printr-o porție de mâncare atunci când ești flămând. Ei sunt cei care te văd așa cum ești, bun sau rău, ei sunt cei care îți văd calitățile și defectele și îți vor binele oricum ai fi. Ei sunt cei care ne înțeleg, aceasta este cea mai importantă calitate a lor, ei înțeleg că facem ce putem, cât putem, ei știu bine că nici noi nu suntem perfecți și nici ei nu sunt. Ei te acceptă, ei te îndrumă, ei știu ce ai nevoie și sunt lângă tine. Ei nu apar doar la nevoia ta sau doar la nevoia lor, ei te poartă în gând mereu și sunt oricând disponibili pentru tine. Când ai o problemă îți dai seama cu adevărat cine sunt prietenii tăi. Am o astfel de prietenă. Ea mi-a vorbit despre beneficiile rozmarinului, plantă medicinală despre care voi scrie astăzi.

„De la lume adunate și iarăși la lume date”

Rozmarinul (Rosmarinus officinalis) este un subarbust cu frunze virescente (mereu verzi), plăcut mirositor, cu înălțime până la 2 m, cu tulpină perfect verticală, 4-unghiulară în partea superioară, acoperită cu perișori, cenușie. Frunzele sunt liniare, dispuse liniar-opus, pieloase (elastic și rezistent ca pielea) și persistente, sesile. Florile au diverse culori, albastre, albe, roz sau roșu închis. Înflorește din aprilie până în iunie. Rosmarinus înseamnă în limba latină „roua mării!”. Părțile folosite sunt frunzele, ramurile cu flori și semințele. Prețuită atât în scopuri medicinale, cât și cosmetice și gastronomice, rozmarinul are o aromă de pin și gust ușor astringent datorat substanțelor prezente în uleiul volatil. Este un bun antiseptic, ajută circulația sanguină și stimulează fluxul sanguin să ajungă la suprafața pielii determinând o curățare și o hrănire a pielii de la interior spre exterior. Frunzele conțin, pe lângă uleiul volatil, multe alte substanțe active precum: tanin, rășini, substanțe amare, acizi. Ele au o diversă utilizare în medicina empirică, tratând boli de stomac și intestine (este bun diuretic și vermifug), ușurând digestia grăsimilor și a amidonului. Are efect tonifiant și energizant asupra organismului și este folosit în caz de tensiune arterială scăzută, colite, hepatite acute, ciroză hepatică, dureri reumatice, nevralgii, astenii, tulburări nervoase. Îmbunătățește concentrarea și memoria și stimulează absorbția de oxigen în celule. Are capacitatea de a calma dureri de cap și migrene, de a vindeca depresii ușoare și ajută la tratarea inflamațiilor, ca artrita și afecțiunile articulare. Frunzele uscate sunt folosite drept calmant în astmul bronșic. Decoctul din frunze de rozmarin este util în catarul gastric și colite, iar inhalațiile cu decoct sunt bune în caz de rinită.

  • Decoct din frunze de rozmarin: Pune între 4 și 6 lingurițe de plante uscate într-o crăticioară și adaugă peste ele un litru de apă rece. Pune amestecul la fiert la foc mic, iar, când începe să fiarbă, acoperă și continuă să înăbuși ceaiul timp de 25 până la 45 de minute. (Dacă dorești un decoct mai puternic, pune amestecul într-un borcan și lasă-l peste noapte!). Strecoară și bea sau fă inhalații.

Infuzia din frunze de rozmarin calmează durerile de cap, este eficientă în tratarea nevrozelor cardiace (afecțiune cauzată de stres și efort intens), a epilepsiei (în completarea tratamentului medical), a migrenelor, în cazuri de dereglare a ciclului menstrual. Infuzia este un remediu antimicrobian și antiinflamator, foarte bună pentru clătirea gâtului în cazul inflamării organelor superioare respiratorii și a tusei. Reglează ritmul cardiac și are efect stabilizator în hipertensiunea arterială, este indicat în bolile de rinichi, îmbunătățește vederea, ajută memoria și înlătură oboseala intelectuală, normalizează nivelul hormonilor tiroidieni.

  • Infuzie din frunze de rozmarin: Pune între 4 și 6 linguri de plante uscate într-un borcan de 1 litru și toarnă apă fierbinte (după ce a dat  în clocot) peste ele. Lasă la infuzat timp de 30 până la 45 de minute după care îl poți strecura și consuma.
  • Poți prepara o infuzie urmând pașii de mai sus din frunze de rozmarin și cimbru (cimbrul lămâios este specia cea mai potrivită pentru ceai) și îl poți consuma cu miere și lămâie. Îl poți consuma când ești obosit pentru că este ușor stimulator și un bun energizant natural.

Vinul tonic terapeutic din frunze de rozmarin este bun în tratarea anemiilor. Maceratul din rozmarin (o linguriță) și vâsc uscat (trei lingurițe) consumat de două ori pe zi timp de o lună este un bun antihipertensiv. Extern, maceratul călduț aplicat pe față prin intermediul unui tifon este bun contra ridurilor și a tenului îmbătrânit.

  • Cum se prepară maceratul (plămădeala): Se mărunțesc bine plantele și se pun în apă la temperatura camerei timp de 6-8 ore. Nu se recomandă depășirea acestui interval de timp fiindcă maceratul este considerat un mediu favorabil dezvoltării microorganismelor. Unii fitoterapeuți recomandă preparare plantelor la lumină solară sau la lumină selenară, considerând că astfel ele capătă un nivel superior de putere de vindecare.

Rozmarinul se întrebuințează în industria cosmetică la fabricarea cremelor, loțiunilor și a altor produse de îngrijire a pielii pentru că este un bun antioxidant și combate efectul radicalilor liberi din organism. Datorită proprietăților astringente este indicat pentru tenul normal și gras. Este folosit în diverse rețete de șampon pentru înlăturarea mătreții și pentru creșterea părului. Conferă strălucire nuanțelor mai închise de păr, după cum mușețelul este utilizat pentru nuanțele deschise.

Pe urmele înțelepților…

Știind atât de multe despre rozmarin și beneficiile sale, invită o prietenă pe la tine și oferiți-vă câteva ore de răsfăț și sănătate savurând câte un ceai. Dacă este însărcinată, oferă-i alt tip, nu din rozmarin. În tot cazul, trebuie să știi că atunci când faci ceai, este recomandat să nu fierbi în exces, ci doar să scufunzi în apă fierbinte frunzele și florile, pentru a nu se distruge vitaminele, enzimele și uleiurile esențiale pe care le conțin acestea. Acest proces se numește infuzie. Rădăcina și scoarța se fierb la foc mic pentru a extrage toți nutrienții din plantă. Acest proces se numește decoct. Un ceai medicinal este definit de puterea lui vindecătoare și tăria lui, iar acestea depind de timpul de pregătire și de cantitatea de plante folosită. Este bine să cunoști timpul necesar pentru pregătirea unui ceai pentru a nu schimba proprietățile și gustul acestuia.

Dacă nu ești un amator de ceai, găsești prepararea lui dificilă, care îți consumă timpul, dar ai auzit de beneficiile plantelor medicinale și dorești să le introduci în viața ta, începe schimbarea lent, pas cu pas. Rozmarinul, de exemplu, se folosește și pentru condimentarea mâncărurilor, dar nu din toate plantele poți face ciorbă, așa că începe să consumi ceai mai întâi de două ori pe săptămână, apoi de trei, să-i descoperi calitățile, aroma și beneficiile, ca mai apoi să îți dorești să bei ceai zi de zi sau de câteva ori pe zi. Gândește-te cât ceai beau englezii și japonezii, ei folosesc ceaiul ca pretext pentru întâlniri, consolidarea relațiilor sociale, noi prietenii, ieșiri în familie, gustări. Cu lapte, cu miere, cu lămâie, rece sau fierbinte, vara sau iarna, ceaiurile din plante medicinale joacă un rol important în viața noastră prin bogăția de substanțe care ajută la instalarea unei stări de bine, care întăresc capacitatea corpului nostru de a respinge agenții patogeni ce provoacă bolile, care tratează miezul problemei, tăind răul de la rădăcină, pentru ca întregul să nu sufere. Lao Tse spunea despre ceai că este elixirul vieții și sunt de acord că „în fiecare ceașcă de ceai există o călătorie imaginară”, câte gânduri, dorințe, visuri, conversații, amintiri, note muzicale, planuri de viitor… n-au ascultat ceaiurile din viețile noastre!

Mihaela Mușetescu