Plante medicinale – CĂTINA ALBĂ

catina

Note de primăvară…

Deși vremea s-a schimbat total în ultimele zile, ideea de a face ceea ce ne place undeva la adăpost, în casele noastre de exemplu, este soluția excelentă împotriva monotoniei cauzate de restrângerea activităților care ar include și exteriorul într-o zi normală. Aduc în discuție doar monotonia, deși putem experimenta și tristețe, melancolie, nostalgie. Așadar, ce să faci atunci când este atât de frig și bate vântul iar ție nu-ți place să ieși afară? Poți începe să tricotezi, să croșetezi, să croiești haine, să citești, să te joci cu bebelușul, să jucați cu toții un joc de societate dacă aveți copii mai mari, să gătești pe lângă felurile principale și un desert de casă, să vizionați filme cu toții în aceeași cameră, de preferat comedii pentru a râde mult împreună, să ascultați muzică și să dansați făcând câteva giumbușlucuri ca să vă amuzați mai tare, să îți notezi câteva gânduri într-un caiet și să încerci să-ți lămurești emoțiile, sentimentele, stările prin care treci, să începi să cauți câte calorii conțin diverse preparate pentru a ști cam câte consumi într-o zi și alte multe activități care-ți fac plăcere și îți umplu timpul constructiv. De asemenea, dacă totuși trebuie să mergi mai mult pe jos sau ai un serviciu care te ține în frig este bine de știut ce alimente trebuie să incluzi în meniul tău pentru a-ți crește imunitatea și a preveni infecțiile. Printre alimentele care te ajută cel mai mult în lupta cu virusurile care circulă foarte des, mai ales când vremea se schimbă frecvent, sunt ceapa, varza, broccoli, conopida, varza de Bruxelles, salata verde. Le poți prepara cu mărar, leuștean, pătrunjel, morcov și le poți asezona cu maioneză (dacă nu ții post). De asemenea, toate citricele, grepfruit, portocală, lămâie le poți consuma ca atare sau în sucuri. Din meniul tău nu trebuie să lipsească pe o astfel de vreme nucile, fisticul, rodia, nuca de cocos, care îți ajută organismul să lupte mai bine cu orice boală provocată de un virus. O plantă excelentă pe care o poți pune la treabă în favoarea organismului tău este cătina albă. Atât pe ea, cât și frumosul gând că primăvara e în tine, în sufletul tău, în inima ta. Cătina albă, așadar…

„De la lume adunate și iarăși la lume date”

Cătina albă (Hippophae rhamnoides) este un arbust ramificat, spinos, înalt între 2 și 5 metri. Tulpina are scoarța brună, are frunze alterne, verde-cenușii pe fața superioară și argintii pe fața inferioară, acoperite cu perișori stelați, solzoși. Face flori mici, galbene, care apar înainte de înfrunzire și fructe suculente, rotunde sau ovale, colorate în galben-portocaliu. Arbustul înflorește în lunile aprilie-mai și este întâlnit pe albia râurilor, în locuri stâncoase, în păduri, islazuri. Părțile utilizate sunt fructele mature consumate în stare proaspătă sau uscată. Fructul este o polivitamină naturală care conține extrem de multe vitamine: vitamina C, provitamina A, B1, B2, B6, E, F, K, P, PP, acid folic. Conține, de asemenea, glucide solubile, pigmenți carotenoidici, celuloză, proteine, pectine, acizi grași, taninuri, ulei gras, acizi organici, săruri minerale (calciu, potasiu, fosfor,magneziu etc.). Conține omega 7, un acid gras bun pentru sănătatea pielii și circulația sângelui. Conținutul mare de vitamina C ajută la o mai bună asimilare a fierului, cătina fiind astfel indicată în prevenirea anemiei. Susține sistemul limfatic și scade nivelul de colesterol rău.

Cătina albă are proprietăți terapeutice vitaminizante, antiscorbutice, aromatice, tonifiante, astringente, antidiareice, vermifuge, antiseptice, antiinflamatoare, anticanceroase, bactericide. Cătina este un bun reconfortant, stimulează activitatea fizică, este recomandată pentru scăderea în greutate. Această plantă are acțiuni benefice într-o serie de afecțiuni cum sunt avitaminozele, hipovitaminozele, scorbutul, constipația, colitele, hepatita endemică, anorexia, gripa, reumatismul, guta, artrita, nevrozele, insomniile, asteniile nervoase, oboseala fizică și intelectuală, neurastenia, unele boli cordiovasculare, infecțiile urinare, unele boli ale aparatului genital, reglarea metabolismului, urticaria, eczemele, degerăturile, plăgile necicatrizate. Deasemenea cătina previne îmbătrânirea prematură, combate alcoolismul și tabagismul și este recomandată pentru cei cu probleme de calviție, întărind firul de păr.

Ca sursă de vitamine în cazuri de gripă, astenie, reumatism, scorbut, diaree, lipsa poftei de mâncare, boli de piele sau pentru convalescență se poate pregăti o infuzie din cătină din care se consumă 2-3 cești pe zi.

  • Infuzie de cătină: Peste 1 linguriță de fructe uscate se adaugă 200 ml de apă clocotită. Se acoperă și se lasă la infuzat până la răcire.

Pentru durerile de stomac și în caz de ulcerații ale pielii se poate prepara un decoct din fructe zdrobite.

  • Decoct de cătină: Se pun 2 linguri de fructe zdrobite la 500 ml de apă clocotită, se fierbe amestecul timp de 3 minute. Se lasă să infuzeze 25-30 de minute, se strecoară și se consumă câte 2 căni pe zi cu înghițituri mici.

Fructele pot fi consumate și în stare proaspătă sau uscată, 100 g/zi asigurând necesarul vitaminic la un adult. Fructele congelate păstrează foarte bine vitamina C. Pe lângă sucuri, uleiuri și siropuri, din cătină se prepară chiar și brânză care are scop terapeutic, fiind eficientă în caz de boli digestive, hepatice, circulatorii, renale, în obezitate, în diabet.

  • Brânză de cătină: Se amestecă de 100 g de brânză proaspătă cu 125 ml de suc de fructe proaspete de cătină și 15 g de miere. Se poate consuma cu pâine prăjită (toast) sau câteva lingurițe simple, ca atare.

Pe zonele dureroase cauzate de reumatismul cronic se pot aplica comprese cu cataplasme preparate din cătină.

  • Cataplasmă din cătină: Câteva mâini de fructe proaspete se lasă în apă timp de 24 de ore, se acoperă vasul și se scot după ce s-a scurs timpul. Fructele scoase din vas se zvântă vreo 2 ore, apoi se zdrobesc. Pasta obținută se aplică pe o compresă, umezită în apă caldă, care se ține pe locul dureros cam 2-3 ore.

Atenție! Fructele de cătină nu sunt bune dacă suferi de afecțiuni ale circulației sângelui sau dacă iei medicamente pentru tensiune.

Pe urmele științei…

Cătina albă este considerată ginsengul românesc. Ea apare menționată pentru prima oară în secolul al VII-lea în Rgyud Bzi, tratat de medicină tibetană, care o recomandă alpiniștilor și celor care obișnuiau să urce munții. Medicina chinezească din anii 900 d.H. o recomandă pentru bolile de stomac, digestive și de piele. În Rusia este numită „ananas siberian” și crește pe suprafețe întinse, fiind folosită în acele regiuni friguroase datorită proprietăților sale tonice, reconfortante, vitaminizante și revigorante. Rușii au introdus cătina și în alimentația cosmonauților, considerând că aceasta îi protejează împotriva radiațiilor cosmice. În prezent, cătina albă este un leac răspândit în toată lumea, valențele sale terapeutice fiind încă obiectul a numeroase studii și cercetări.

Mihaela Mușetescu