Planetariul Braşov, aselenizarea şi proiecte pentru cucerirea spaţiului cosmic (Partea 1)

0
44

Planetariul Braşov, aselenizarea şi proiecte pentru cucerirea spaţiului cosmic (Partea 1)

Stimaţi cititori, îndeobşte vă propun pe aici pe la Jurnal Spiritual călătorii în timp sub marca „Roata istoriei” cu fapte, oameni şi întâmplări ce au marcat istoria meleagurilor româneşti dar azi vă propun un salt mai mare în timp şi spaţiu…Şi anume către stele…În principiu o călătorie marca Apollo…Prezentele rânduri sunt generate de două motive care mi-au dat ghes în a le scrie.Primul se referă la un eveniment desfăşurat foarte recent la Planetariul din Braşov iar al doilea este reprezentat de fel de fel de comentarii neîncrezătoare la adresa aselenizării din programul Apollo pe contul meu de Facebook sau la un articol de aici de la Jurnal Spiritual pe care l-am scris recent despre prima aselenizare…Să le luăm pe rând…Prima parte a ceea ce mi-am propus a vă zice o puteţi citi azi iar continuarea va fi peste câteva zile…
S-au împlinit, pe 20 iulie 2019, exact 50 de ani de când echipajul Apollo 11 pornea spre cea mai îndrăzneaţă călătorie a omenirii: călătoria spre Lună. În 16 iulie 1969, modulul lunar care i-a avut la bord pe Neil Armstrong, comandantul misiunii Apollo 11, Michael Collins, pilotul modulului de comandă şi Edwin Aldrin Jr., comandantul modulului lunar. Pe data de 20 iulie, Armstrong şi Aldrin au devenit primii oameni care au păşit vreodată pe Lună, în timp ce Collins orbita deasupra lor.
Municipalitatea braşoveană a aniversat duminică, 21 iulie, 50 de ani de la prima aselenizare, cea a lui Apollo 11, în cadrul unui eveniment organizat la Planetariul din incinta Grădinii Zoologice din Braşov. Planetariul din Braşov este cel mai mare din România şi singurul situat într-o grădină zoologică. Alte surse spun că este doar al doilea ca dimensiuni dar cred că asta contează mai puţin în ecuaţia utilităţii sale…Îi mulţumesc amicului Răzvan Neagoe, un om pasionat de munca sa de la Planetariu şi care „m-a tras de mânecă” să particip la acest eveniment şi, sincer, nu-mi pare rău…E bun şi instrumentul numit Facebook la ceva având în vedere că ne-am cunoscut doar în mediul virtual şi acum am avut ocazia să ne vedem în realitate, la un eveniment de marcă!….Mai ales că evenimentul a fost foarte bine pregătit iar oaspeţii la eveniment au fost pe măsură. La eveniment au participat, la invitaţia primarului Braşovului,George Scripcaru, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Hans Klemm şi comonautul Dumitru Prunariu, braşovean de origine, alte personalităţi ale urbei braşovene, studenţi şi elevi.
Despre Planetariul din Braşov merită să pomenim câteva cuvinte…Amenajarea planetariului a costat 8,205 milioane de lei şi a fost începută în primăvara anului 2018, de către firma braşoveană Har&H.Planetariul se află într-o clădire construită în urmă cu trei ani, odată cu modernizarea grădinii zoologice din Braşov, imobil care a costat 2,432 milioane lei.Planetariul deţine echipamente moderne, respectiv un sistem superior de proiectare digitală, de 4K, prin intermediul a două video-proiectoare, având ca sursă de lumina diode laser şi accesorii optice de conversie şi mascare, amplasate diametral opus. Sistemul poate fi îmbunătăţit ulterior la 8K sau 3D. Din punct de vedere audio, sistemul are 7 canale de sunet, 14 boxe şi două subwoofere, cu putere de 19.000 de W.
Reprezentanţii municipalităţii braşovene, prin domnul Alin Pînzaru,directorul Grădinii Zoologice Braşov, spuneau, la lansarea din primăvară că este cel mai mare planetariu din România din punct de vedere al capacităţii, având 103 locuri construite pe un planşeu-anfiteatru, de 300 de metri pătraţi, cu o înclinaţie de 23,5 grade, pentru a da senzaţia de profunzime. Comparativ, cele mai mari planetarii din ţară au în jur de 45 – 50 de locuri. Clădirea are o platformă pe care sunt locurile pentru spectatori, iar pentru a facilita accesul persoanelor în scaun rulant există şi un lift. Dintre cele nouă planetarii care funcționează în România, cel din Brașov este cel mai mare, atât prin dimensiunea cupolei, cât și prin numărul de locuri pentru spectatori şi are dotări tehnice care îl plasează printre cele mai moderne chiar și din Europa.Sala Planetariului din Brașov are 105 scaune, dintre care două sunt pentru persoane cu dizabilități.
Asta era la lansarea de la sfârşitul primăverii dar, văd eu pe un site oficial al unui proiect prahovean că, la Salina Slănic din județul Prahova.„Supernova Planetarium” este un alt proiect, cu finanţare europeană, iniţiat de Telescoape.ro şi Asociaţia Astronomică Urania din Bucureşti şi care ar avea, zic dumnealor, cele mai mare dimensiuni din România, cu diametrul de 16 metri, proiector laser 4K și cu o capacitate de 200 de locuri… Dumnealor spun că ar fi urmat, în clasament, de Planetariul din Brașov cu un diametru de 14 metri și cel din Suceava cu diametrul de 10 metri.
Acum, oricare este adevărul, mie mi-a plăcut vizita la Planetariu iar capabilităţile tehnice te fac să te simţi într-un mod special şi să trăieşti imaginile proiectate pe cupolă…Într-un cuvânt…e fain!…
După o scurtă prezentare a oaspeţilor evenimentului, a avut loc proiecţia documentarului „Capcom Go! The Apollo Story”, despre programul american de explorare a spaţiului, în cadrul căruia s-a făcut prima aselenizare, un documentar extrem de bine realizat, în opinia mea, care surprinde esenţa efortului depus în cadrul programului Apollo şi nu numai. Documentarul „Capcom Go! The Apollo Story”, realizat special pentru proiecţii în planetarii, va putea fi vizionat de public timp de o lună. Înainte de proiectarea filmului, ambasadorul SUA a declarat că împlinirea a 50 de ani de la prima aselenizare a fost marcată în toată lumea.
Dumitru Prunariu a declarat, în deschiderea cuvântului său, că ultima oară a fost la Zoo Braşov când avea treisprezece ani. „Am revenit acum şi constat cu bucurie că Primăria Braşov a amenajat, cu fonduri proprii, un planetariu de ultimă generaţie. Spre deosebire de Braşov, la Bucureşti a început de foarte mulţi ani amenajarea unui planetariu, însă nu l-a finalizat”, a declarat Prunariu.
Dumitru Prunariu a spus, printre altele, celor prezenţi în sală: „Sunt foarte impresionat de acest Planetariu, se află la câteva sute metri de locul în care m-am născut şi nu mă gândeam că aici, la Braşov, va fi o structură atât de importantă construită şi finalizată. Filmul este extraordinar, aselenizarea a reprezentat un pas important pentru omenire, unul istoric. (…) Este un început care s-a produs acum 50 de ani, va continua peste cinci ani, tot cu Luna, şi, undeva peste douăzeci de ani, cu planeta Marte. Dacă mă întrebaţi dacă aş mai zbura în spaţiul cosmic aş spune da. Dacă mă întrebaţi dacă aş vrea să mă duc pe Marte, probabil că aş spune nu, dar m-aş duce pe Lună. Primul cosmonaut al Americii, John Glenn, care a zburat a doua oară pe Lună la vârsta de 77 de ani, a făcut-o cu succes, la bordul staţiei orbitale. Eu mai am zece ani până la acea vârstă”.
Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a subliniat, cu acest prilej, că aselenizarea poate fi privită ca o reuşită a întregii rase umane şi nu doar o victorie americană, apropo de cursa spaţială americano-sovietică din acei ani.Diplomatul american a spus:„Celebrăm 50 de ani de la primul pas făcut de Neil Armostrong pe Lună.(…) Deşi a fost realizarea, succesul tehnologic, al ingeniozităţii, al resurselor SUA, ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 50 de ani a fost un pas făcut de umanitate, desigur de un american, dar acest eveniment a semnificat capacitatea speciei umane de a trimite un om pe Lună.Eram copil în 1969, când s-a produs acest mare eveniment, dar îmi amintesc că membrii echipajului au vizitat multe țări după acel moment și oriunde au ajuns, fie că a fost Africa, Asia, Europa sau America Latină, oamenii îi felicitau, spunându-le «Am reușit!». Adică noi, omenirea, nu un stat anume”.
La finalul evenimentului, primarul George Scripcaru a precizat: „Pentru noi, acesta este un loc foarte important. Ne-au trebui două luni să facem acest planetariu funcțional, pentru că nu a fost ușor să găsim specialiști care să-l exploateze. Dar acum mă bucur să fim aici, împreună cu primul român ajuns în Cosmos, Dumitru Prunariu, dar și alături de reprezentantul SUA, ţară care a susținut programul Apollo. Propunerea mea este ca acest planetariu să poarte numele lui Dumitru Prunariu, cu atât mai mult cu cât este și brașovean. Consider că merită o astfel de onoare”. Fiind foarte aproape de domnul Prunariu, chiar discutând câte ceva cu dumnealui la momentul în care primarul Braşovului se adresa presei locale şi altor personalităţi, am putut observa surpriza plăcută de pe chipul primului şi unicului cosmonaut român de până acum. Nu e de ici-colea ca un edificiu important din urbea natală să îţi poarte numele!… Şi merită cu prisosinţă acest lucru, în opinia mea, atât pentru zborul său în Cosmos dar şi pentru intensa dumnealui activitate ulterioară în domeniu.
Aş vrea să revin puţin la momentul de dinaintea proiecţiei filmului în sală, atunci când domnul Prunariu a prezentat câteva elemente despre aselenizare, ce se mai întâmplă în prezent şi ce proiecţii de viitor sunt în domeniul pe care-l cunoaşte foarte bine. „Este un eveniment care a schimbat percepţia lumii despre Pământul nostru propriu. Pentru că un zbor pe Lună şi Pământul văzut de pe un alt corp ceresc, ne oferă o imagine unitară, completă, a planetei noastre, ca o casă a noastră, a tuturor. Desigur, un pas al omului pe un alt corp ceresc decât Pământul, nu poate fi decât un eveniment istoric de excepţie.A deschis drumul explorării umane pe alte corpuri cereşti”, a spus Dumitru Prunariu.
Aşa cum a exclamat Neil Armstrong când a păşit pe Lună, aselenizarea a însemnat: „Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru umanitate”.„În primul rând, au fost testate o serie întreagă de tehnologii care au dus la o dezvoltare exponenţială a unor domenii de activitate. Circuitele integrate au fost comandate special de NASA firmei Intel, pentru a le folosi atât în modulul de comandă, câr şi în modululul de coborâre pe Lună. Programe la nivelul acelor vremuri, de acum 50 de ani, au fost pentru prima dată concepute pentru aşa ceva.Să ne uităm unde au ajuns acum aceste tehnologii. Au apărut noi materiale, noi sisteme pentru suspravieţuirea echipajului, noi sisteme pentru investigaţii medicale au fost dezvoltate”, a mai spus Dumitru Prunariu.
Tot dumnealui mai preciza că programul Apollo s-a încheiat în 1972, dar va fi reluat curând, pentru că în 2024 vom vedea un nou echipaj uman pe Lună.Programul Artemis (sora lui Apollo în mitologia greacă) va fi mult mai complex decât Apollo, urmând să se construiască şi o bază permanentă pe Lună. „Iată că în cinci ani, vom avea un echipaj format dintr-un bărbat şi o femeie.Prima femeie care va păşi pe un alt corp ceresc decât Pământul, în cadrul programului Artemis. Acest program va include crearea unei staţii orbitale în juru Lunii – ca punct intermediar pentru cei care vin de Pământ şi coboară pe Lună, şi construirea unei baze permanente în zona polului sudic al Lunii. Un avanpost pe care vor lucra permanent echipaje, care se vor schimba periodic. Se va constitui într-un loc de testare şi încercare a tehnologiei spaţiale, dar şi a manevrelor spaţiale care trebuie efectuate pentru a zbura mult mai departe, până pe planeta Marte. Aşa cum se poate locui pe Lună, se va putea locui şi pe Marte. În condiţii artificiale, desigur, protejaţi atât de radiaţia care există pe planete, cât şi de meteoriţi, pentru că acestea lovesc mult mai des Luna şi Marte”, a explicat Dumitru Prunariu.
În cee ce priveşte posibilitatea ca un român să mai participle la vreun zbor cosmic Dumitru Prunariu spunea: „Sunt şi eu curios când o să mai avem un român în spaţiu. Zborul în spaţiul cosmic reprezintă în primul rând un acord politic. Apoi un acord ştiinţific, economic.Şi reprezintă şi o investiţie destul de mare. Noi suntem membri ai Agenţiei Spaţiale Europene. În cadrul acestei agenţii am putea participa la noi selecţii pentru candidaţii cosmonauţi. Şi poate că odată o să mai zburăm. Dar Europa nu are mijloacele proprii de a lansa oameni în cosmos, aşa că deocamdată stă la coadă, la ruşi. Va sta la coadă şi la americani.Într-un viitor nu foarte îndepărtat vom zbura şi cu chinezii în spaţiul cosmic”.
Totodată, singurul cosmonaut român a declarat că ţara noastră este implicată indirect în programul spaţial Artemis, prin care, în circa patru ani, oamenii vor ajunge din nou pe lună. „România este membru cu drepturi depline în Agenţia Spaţială Europeană. De doi ani avem o «părticică» din staţia cosmică internaţională. Ţara noastră este singura din Europa de Est care a ajuns atât de departe”, a mai spus Prunariu.
În încheierea evenimentului de la Planetariul Braşov, edilul brașovean și cei doi oaspeți de seamă la eveniment și-au pus semnăturile pe două tricouri cu sigla Planetariului, unul fiind apoi expus pe holul central al clădirii, iar altul va fi scos la licitaţie pentru o cauză nobilă, după cum au precizat reprezentanţii Primăriei Braşov.
Şi acum vă propun o foarte scurtă trecere în revistă a câtorva elemente prinvind „cucerirea Lunii” şi nu numai apropo de unul dintre motivele descrise la începutul acestui material, cel al neîncrederii în reuşita programului Apollo care se manifestă destul de des, mai ales de când mediul online este la îndemâna tuturor iar „părerologia” este atât „sport naţional” cât şi…internaţional…
Misiunea Apollo pe Lună a fost una dintre cele mai ample iniţiative guvernamentale din istoria Statelor Unite.„We choose to go to the Moon!” – declara încrezător John F. Kennedy în 1962 la Houston, reiterând obiectivul anunțat un an mai devreme în fața Congresului: trimiterea unui om pe Lună. Un obiectiv spectaculos, menit să demonstreze lumii întregi capacitatea Statelor Unite de a întrece Uniunea Sovietică în cursa spațială. Au urmat ani febrili de misiuni succesive, care au pregătit sistematic momentul din 1969.Circa 34.000 de angajaţi ai NASA şi 375.000 de contractori externi au participat la programul Apollo 11 în perioada sa de glorie. Estimările privind bugetul total se învârt în jurul sumei de 98 de miliarde de dolari.
Pentru Neil Armstrong a fost un pas al unui om care a păşit pe un alt corp ceresc, dar acel pas a reprezentat încununarea cu succes a unui efort deosebit de a trimite omul pe lună, iar asta a implicat foarte multă cercetare ştiinţifică, multă tehnologie, capacităţi umane extraordinare, zeci de mii de oameni implicaţi în Apollo, materiale noi, rachete noi şi supravieţuirea unui echipaj care să ajungă până la lună, să coboare şi să se întoarcă în siguranţă pe pământ.
După tragicul accident petrecut cu Apollo 1 in 1967 (când trei astronauți americani și-au pierdut viața în timpul unei simulări), după misiunea circumlunară efectuată de Apollo 8 (membrii echipajului devenind astfel primii oameni care ajungeau în apropierea Lunii), după misiunile de teste efectuate de Apollo 9 și 10, pe 16 iulie 1969 era pregătită de lansare misiunea Apollo 11, formată din Neil Armstrong, Buzz Aldrin și Michael Collins. După o lansare reușită, după o călătorie de trei zile și o aselenizare plină de emoții, pe 21 iulie (ora 04:56, ora Bucureștiului), Neil Armstrong devenea primul om care pășea pe Lună, urmat de Buzz Aldrin.
Aselenizarea a însemnat un progres extraordinar al omenirii. A fost „ruperea” de Pământ şi primul pas pe un alt corp ceresc. Se zbura cu oameni în cosmos din 1961 şi se avea în vedere un program pentru a trimite oameni pe alte corpuri cereşti. Cel mai apropiat este Luna. Deşi programul Apolo a avut o semnificaţie politică deosebită pentru SUA, a reprezentat o reuşită a rasei umane, în general.
Tehnologii deosebite au fost dezvoltate pentru acest program, primele circuite integrate special create pentru Apollo 11, o serie întreagă de sisteme pentru supravieţuirea astronauţilor care ulterior s-au aplicat pe pământ pentru anumite sectoare de activitate, multe materiale speciale. Toate acestea au fost produse în urma unor investiţii enorme şi toate şi-au găsit apoi un debuşeu în activităţile civile pentru publicul larg. Acest program a reprezentat un pas uriaş pentru viitor, aşa cum prezicea Neil Armstrong.
Din cei 533 de oameni care au zburat în spaţiul cosmic, dincolo de orbita Pământului, doar 24 au călătorit spre Lună. După Apollo 11 au mai pășit pe suprafaţa lunară, în celelalte misiuni Apollo, încă zece astronauți americani, ultimul dintre ei în 1972.De atunci și până în prezent, timp de cinci decenii, nicio altă misiune cu echipaj uman nu a mai zburat spre Lună.
Programul Apollo a avut un început şi un sfârşit. Urmau să mai fie efectuate trei zboruri cosmice după 1972, dar nu s-au mai realizat.Scopul lui ştiinţific şi politic a fost realizat, iar banii NASA au fost investiţi într-un alt program, cel al navetei spaţiale. Aceasta a zburat 25 de ani, a reprezentat un succes, chiar cu cele două catastrofe, dispariţia navetelor Challenger şi Columbia. A fost un pas nou, cu totul original în explorarea spaţiului cosmic. Acum se alocă din nou bani pentru un program lunar.Peste circa patru-cinci ani este programată o nouă aselenizare. De data aceasta a unui cuplu, a unui bărbat şi o femeie, în cadrul unui nou program american, Artemis.
Programul Artemis va fi mult mai complex decât cel precedent. Va viza construirea unei staţii orbitale în jurul lunii care se numeşte Gateaway, va fi un intermediar între astronauţii care vin de pe pământ şi coboară pe Lună. Apoi, vizează construirea unei baze permanente pe lună în zona Polului Sud al acesteia, în care echipajele se vor schimba permanent, vor efectua activităţi ştiinţifice, de prospectare şi chiar de exploatare a unor resurse de pe lună.
Acest program reprezintă un pas intermediar pentru viitor, iar viitorul este reprezentat de planeta Marte. În 2039 un echipaj uman va putea să zboare spre Marte, chiar dacă nu va coborî de la primul zbor, ci va testa rezistenţa organismului uman, va căuta să rezolve problemele care apar pentru un zbor atât de lung, va fi un uriaş succes al omenirii. Până la Marte sunt peste 70,000 km, în conjunctura cea mai favorabilă şi peste 200.000 de km în conjunctură nefavorabilă.
Dumitru Prunariu spunea recent la o emisiune de pe postul public de televiziune:„De la primul zbor al omului în spaţiul cosmic 1961, o rotaţie în jurul pământului de 108 minute, s-a ajuns să se trăiască la bordul spaţiilor orbitale. În 1994, un rus, Valeri Poliakov a rămas un an şi jumătate la bordul staţiei orbitale MIR şi a efectuat numeroase experimente medicale pe propriul organism. Apoi, cu echipamente mult mai performante, un alt echipaj ruso-american a rămas în cosmos acum trei ani pentru aproape un an pentru a studia comportamentul uman pentru zboruri de lungă durată.Acum, sectorul privat a început să ocupe un loc tot mai important în domeniul activităţilor spaţiale.Remarcăm succesele lui Elon Musk cu firma Space X şi a lui Jeff Bezos cu firma Blue Origin. Aceşti miliardari planifică să ajungă pe Marte, vor zbura desigur şi pe lună şi construiesc rachete originale, foarte eficiente”.
În materialul următor ne vom „delecta” cu câteva argumente pro şi contra aselenizare..Până atunci vă doresc tuturor gânduri bune din „pridvorul” de sub Tâmpa!…Şi la bună revedere!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
(Va urma)
Alte articole găsiţi aici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here