Pilde, povestiri duhovniceşti, istorioare nostime (X)

0
156

Pilde, povestiri duhovniceşti, istorioare nostime (X)

„Ce este omul şi la ce poate să fie folositor? Care este partea Iui bună şi care este partea lui cea rea?” (înţelepciunea lui Isus Sirah 18,7)

Orice om, în parte, atâta preţuieşte cât a înţeles din Evanghelie şi cât poate să urmeze învăţăturii lui Iisus.

Un discipol i-a spus Maestrului că doreşte să renunţe la lume mai presus de orice, dar familia sa îl iubeşte prea mult şi nu-l lasă să plece.

– Iubire?, i-a răspuns Maestrul. Asta nu-i iubire. Ascultă…

După care i-a revelat un secret yoghin care îl ajută să simuleze moartea. A doua zi, omul nostru părea complet mort, iar casa sa s-a umplut de vaiete şi de tânguiri.

Atunci, Maestrul a intrat în casă şi le-a spus membrilor familiei îndoliate că are puterea de a-l readuce la viaţă pe cel mort, dacă cineva se oferă să moară în locul lui. Există vreun voluntar?

Spre uimirea „decedatului”, fiecare membru al familiei sale a început să aducă argumente, explicând de ce trebuie să rămână în viaţă.

Soţia sa a pus capăt discuţiei, sintetizând opinia generală a familiei:

– Nu-i nevoie ca cineva să-i ia locul. Ne vom descurca şi fără el.

Şi a zis el judecătorilor: „Luaţi seama la ce veţi face; să nu faceţi judecată omenească, ci judecata Domnului, că Ia rostirea judecăţii El este cu voi.” (II Cronici 19,6)

Împăratul ocrilor a dat un decret în ţara sa ca acelor prinşi în păcatul desfrânării să li se scoată amândoi ochii. Primul care a călcat această lege a fost însuşi fiul său. Drept aceea, împăratul a poruncit să i se aplice legea. S-au rugat boierii lui şi poporul să fie iertat moştenitorul împărăţiei, dar el sta neclintit în hotărârea lui. După multe intervenţii şi rugăminţi, se mai domoleşte împăratul şi începe să se frământe şi să-şi zică: „Dacă voi călca dreptatea şi nu voi pedepsi cum am hotărât, sunt un judecător strâmb. Dacă nu voi ţine seama de dragostea mea de tată şi-l voi pedepsi, sunt un tată fără de milă. O, ticălosul de mine, judecător şi tată, ce să fac? Am hotărât să fie scoşi doi ochi; atunci să mi se scoată mie unul pentru că-i sunt tată şi celălalt fiului meu că este vinovat. În felul acesta voi împăca şi dreptatea mea şi dragostea şi voi păzi şi legea.”

Pilde, povestiri duhovnicești, istorioare nostime de Șincan Gheorghe Nicolae

Alte istorioare găsiți aici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.