Pilde, povestiri duhovniceşti, istorioare nostime (VII)

0
161
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

Pilde, povestiri duhovniceşti, istorioare nostime

„Toţi s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut; nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul.” (Ps. 13,3)
„Pentru că v-aţi abătut de la Domnul şi Domnul nu va fi cu voi” ( Numeri 14,43).

Într-un ţinut stâncos, în care naufragiile erau frecvente, exista cândva un mic avanpost.

Nu era altceva decât o colibă în care locuiau câţiva oameni, care aveau o singură barcă de salvare, dar erau oameni devotaţi, care supravegheau constant marea şi nu ezitau să intre în furtună, fără să le pese de propria lor viaţă, pentru a salva viaţa altor persoane aflate în pericol; în acest fel, micul avanpost şi-a câştigat pe bună dreptate o adevărată celebritate.
Pe măsură ce faima avanpostului creştea, creştea şi dorinţa oamenilor care trăiau în apropiere să fie asociaţi într-un fel cu acesta.

Localnicii au oferit donaţii, tot mai mulţi membri au făcut cereri de înrolare, noi bărci au fost achiziţionate şi noi echipaje au fost antrenate.

Coliba a fost şi ea înlocuită cu o clădire impozantă, care îi putea adăposti confortabil pe cei salvaţi din naufragiu. Cum naufragiile nu se petrec însă în fiecare zi, ea a devenit curând un veritabil loc de adunare pentru comunitate, un fel de club local. Timpul a trecut şi membrii clubului au devenit mult mai interesaţi de viaţa lor socială decât de salvarea vieţilor, deşi nu ezitau să-şi afişeze statutul de salvamari pe ecusoanele pe care le purtau în piept; în realitate, munca de salvare a vieţilor a început să-i plictisească de moarte, căci victimele erau de regulă murdare şi ude, necesitau îngrijiri şi, peste toate, udau mochetele noi ale camerelor clubului.

În curând, activităţile sociale ale clubului au devenit atât de numeroase, iar cele de salvare a vieţilor atât de puţine la număr, încât câţiva dintre membrii mai vechi au insistat să se revină la vechile preocupări.

Propunerea a fost supusă la vot, iar cei care au tulburat ordinea cu sugestiile lor, altminteri o minoritate neglijabilă, au fost invitaţi să părăsească clubul şi să-şi înfiinţeze altul.
Aceştia au făcut exact ce li s-a spus, ceva mai departe, pe coastă. Altruismul şi curajul lor au fost atât de remarcabile încât curând, eroii noştri au devenit faimoşi pretutindeni. Noi şi noi membri cereau aderarea la noul club, mica lor colibă a devenit din ce în ce mai mare, iar idealismul lor din ce în ce mai mic. Dacă veţi vizita la ora actuală zona, veţi întâlni un mare număr de cluburi.

Fiecare dintre ele este mândru de originea lui şi de faptele celor care l-au înfiinţat.

Naufragii mai au loc din când în când, dar nimănui nu pare să-i pese prea tare.
„Tu, care te lauzi cu legea, îl necinsteşti pe Dumnezeu, prin călcarea legii?” (Rom. 2,23)
„Cu mintea mea, slujesc legii lui Dumnezeu, iar cu trupul, legii păcatului”. (Rom.7,25)
Un creştin oarecare a găsit la marginea drumului un portofel cu mulţi bani în el, dar conform legii, cei care găseau un obiect nu deveneau oroprietarii acestuia decât după ce îşi anunţau descoperirea în piaţa centrală a oraşului, cu trei ocazii diferite.

Omul nostru era mult prea habotnic ca să ignore Legea, dar prea lacom ca să-şi asume riscul de a pierde obiectul mult râvnit.

De aceea, trei nopţi la rând, la o oră când era sigur că nu-l va auzi nimeni, el s-a dus în piaţa centrală a oraşului şi şi-a anunţat descoperirea, aproape în şoaptă:
– Am găsit un portofel pe drumul care iese din oraş. Oricine îl cunoaşte pe proprietar să ia legătura cu mine.
Evident, nimeni nu a auzit cuvintele lui, cu excepţia unui om care, din întâmplare, stătea la fereastră în a treia noapte când creştinul şi-a anunţat descoperirea. Din cauză că norocosul vorbea prea încet, el nu a înţeles ce spune. Când a încercat să
afle, creştinul i-a strigat:
– Nu sunt obligat să-ţi răspund. Totuşi, din bun simţ, am să-ţi spun doar atât: fiind un om profund religios, am ieşit trei nopţi la rând pentru a rosti anumite cuvinte şi am împlinit astfel Legea.

Pilde, povestiri duhovnicești, istorioare nostime de Șincan Gheorghe Nicolae

Alte istorioare găsiți aici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here