Cetatea lui Solomon, între legendă şi adevăr istoric

0
373
Acum 100 de ani, au fost descoperite zidurile cetăţii dacice de la Pietrele lui Solomon

Pietrele lui SolomonPietrele lui Solomon reprezintă o zonă turistică deosebită a Braşovului, paradisul alpiniştilor, dar şi un loc cu mare încărcătură istorică. Ruinele descoperite aici atestă prezenţa unei vechi cetăţi dacice. De secole, junii braşoveni îşi ţin serbările „La Chetre“, unde fiecare metru de pămînt poartă amintirea strămoşilor.

Unii caută acest loc pentru proprietăţile curative. Şi nu în ultimul rînd, Pietrele lui Solomon par să fie sediul unor fenomene inexplicabile, care îi atrag pe oamenii de ştiinţă, dar şi pe pasionaţii de mistere. Mulţi consideră că legenda acestor faimoase stânci e actul de naştere a coroanei cu rădăcini, emblema Braşovului. Din orice unghi le-am privi, Pietrele lui Solomon reprezintă tărâmul din care izvorăsc deopotrivă mituri şi vestigii istorice.

„Poarta de piatră“ a junilor

Nu e braşovean să nu ştie unde sunt vestitele chei numite Pietrele lui Solomon. Abrupturi calcaroase, stâncării, grohotişuri, turnuri, micul pârâu Valea cu Apă care formează mai multe cascade şi un mic defileu. Acesta este locul numit Pietrele lui Solomon, situat pe drumul ce leagă Şcheiul de Poiana Braşov. Documentele confirmă existenţa în apropiere a unui loc numit „La bisericuţă“, sugerând că la Pietrele lui Solomon a fost centrul satului de altădată devenit Şcheiul de azi.

Cheile lui Solomon sunt apreciate şi de alpinişti. Indiferent de anotimp, iubitorii verticalelor găsesc aici un excelent loc de escaladă, grupul de stânci avînd trasee de diferite grade de dificultate. Sărbătoarea junilor din prima duminică a lunii mai este puternic legată de acest loc unde tinerii se întrec în aruncarea buzduganului. La serbarea junilor, fiecare grup are masa lui în poieniţa de „La Chetre“. Cândva, între cele două stânci se postau junii ce pretindeau vamă celor ce voiau să petreacă împreună cu ei. Astăzi, vama numită până nu de mult „Poarta de piatră“, a dispărut, dar spectacolul este acelaşi, vechi de sute de ani şi transmis întocmai de la o generaţie la alta.

Cetate din Epoca de Piatră

Deşi la Pietrele lui Solomon se formează un defileu natural, vechii şcheieni i-au spus locului Cetatea Junilor. Să fi existat aici o cetate? Răspunsul a venit acum exact 100 de ani, când în apropiere, au fost găsite urme ale unei cetăţi. Istoricii spun că fortificaţia avea rol de refugiu pentru populaţia dacă a aşezărilor civile din împrejurimi. Primele săpături le-a făcut cronicarul sas Julius Teutsch, cel care a descoperit urmele cetăţii în anul 1913.

Geograful Erich Jekelius nota şi el că, în trecut, locului i se spunea Cetatea lui Solomon. Alte lucrări au fost făcute în anii ’50 şi ’80. S-a constatat o continuă locuire a cetăţii pe întreaga durată a neoliticului, epocii bronzului şi a fierului. Cetatea era compusă dintr-o incintă împrejmuită cu ziduri dacice, val de pământ şi palisade, pe care îşi făceau rondul străjile şi pe care se organizau lupte. În incinta fortificaţiei se mai afla şi un turn-locuinţă. S-au descoperit urme de ceramică, atât comună cât şi de lux, precum şi obiecte de fier. Totodată s-a găsit o cisternă săpată în stâncă, pentru apă ori provizii. Arheologii consideră că această cetate a fost distrusă în timpul războaielor daco-romane.

Legenda unui rege fugar

Dar de ce Solomon? Există cel puţin două legende care au dat denumirea acestor stânci, iar fiecare dintre ele are mai multe versiuni. Una spune că un rege ungur numit Solomon ar fi fost alungat de mama sa pentru că şi-a omorât fratele, succesorul de drept la tron. Ea l-a blestemat pe Solomon să moară în clipa când va fi văzut de un om de rând. Solomon s-a refugiat la valahii din Şchei.

Deşi a stat ascuns, până la urmă, un şcheian i-a zărit chipul şi i-a anunţat pe localnici. Atunci, blestemul s-a împlinit şi Solomon a murit, iar coroana i-a căzut de pe cap la rădăcina unui copac bătrân. Dar există şi varianta în care acest gest l-a făcut încercând să treacă drept un om de rând şi să scape de urmăritori. De aceea, vechea emblemă a Braşovului este coroana cu 32 de rădăcini, simbolizând cele 32 de sate subordonate Braşovului.

Bătrânii de azi spun că Pietrele lui Solomon sunt cei doi munţi peste care un rege ungur a încercat să sară cu calul. A scăpat cu viaţă, dar duşmanii lui au căzut în hău. Înainte de cădere, coroana lui a ajuns la rădăcina unui copac. În altă versiune, care îmbină ambele legende, Solomon a ajuns până la porţile Braşovului fără să fie văzut. Pe un munte, a văzut un cioban care-şi păştea oile. De frică să nu-i vadă chipul, regele a tras brusc frâiele calului. Calul s-a speriat şi, nechezând, a atras privirea ciobanului. Un fulger a lovit stânca pe care se afla regele, despicând-o în două. Hăul l-a înghiţit pe Solomon cu cal cu tot, dar a mai apucat să îşi aşeze coroana la rădăcinile unui copac, considerându-se nedemn să o mai poarte.

Solomon, personaj real

Se pare că legenda conţine şi un sâmbure de adevăr. Cercetătorii au plasat acţiunea în perioada Marii Schisme de la 1054, când creştinismul s-a scindat în cele două biserici: ortodoxă şi catolică. Istoricii aduc drept argument faptul că ungurii, la început, au fost ortodocşi, dar au trecut la catolicism şi probabil acesta este momentul conflictual care a dus la alungarea de pe tron a lui Solomon. Mai mult, chiar a existat un rege Solomon (1063-1074), care în anul 1068 i-a urmărit şi i-a alungat pe pecenegi de la Făgăraş la Chiraleş, judeţul Bistriţa. Învins de bulgari la sud de Dunăre, s-a refugiat la vlahii din Şchei. În orice caz, numele acestui rege a fost uşor de reţinut în memoria colectivă pentru că se suprapunea cu numele biblic al lui Solomon (Înţeleptul).

Vechii şcheieni mai obişnuiau să numească Pietrele lui Solomon şi Pietrele Înţeleptului. Tot ei credeau că fantoma regelui ar mai apărea, din când în când, prin locurile care-i poartă numele. Mai mult, bătrânii spun că pe una dintre stânci s-ar mai vedea şi acum urma copitei calului. Mulţi aventurieri au colindat zona stâncilor în căutarea comorii regelui Solomon. Fiindcă o altă legendă spune că, la poalele acelor stânci, regele a ascuns un tezaur. În bătrâni se mai auzise şi că, după ce a murit, şcheienii l-au îngropat pe Solomon în locul în care azi e cimitirul Sfânta Treime de Pe Tocile. Adevărul istoric e greu de stabilit cu exactitate, însă legenda Pietrelor lui Solomon, cu misterele şi farmecul ei, merge mai departe.

Zonă energetică şi poartă spirituală

Zona Pietrele lui Solomon are şi proprietăţi balneocurative. Unii cercetători apreciază că aici există nişte emanaţii magnetice cu efecte terapeutice. Se presupune că, în urma unei anomalii magnetice, provocate de prezenţa oxizilor de fier, s-a creat un magnetodiaflux natural. Bolile cardio-vasculare se pot ameliora datorită atmosferei ionizate negativ. Apa care trece printre Pietrele lui Solomon, chiar şi aerul bogat în oxigen datorită pădurii, completează efectul curativ al zonei.

Mai multe investigaţii ar putea conferi stâncilor, pe lângă interesul istoric şi turistic, şi pe cel balneoclimateric. În ceea ce priveşte fenomenele neobişnuite semnalate aici, acestea fac referire la stâlpi şi sfere luminoase, invizibile ochiului, dar surprinse în fotografii. Misterul acestei zone energetice, considerată o poartă spirituală, creşte dacă adăugăm Sfinxul de la Pietrele lui Solomon. „Este o lamă de conglomerat (140 cm înălţime) aflată în pădure, deasupra drumului forestier. Porecla a primit-o de la prof. Călin Turcu“, explică Iuliu Floareş, autorul lucrării „Megaliţi antropomorfi în Carpaţii României“.

Coroana lui Solomon e în Biserica Neagră?

În „Geografia comitatului Braşov“, scrisă la 1901, Ion Dariu a continuat povestea stemei născută din coroana lui Solomon aşezată la rădăcina unui copac: „Un ţăran ducându-se în pădure după lemne, află coroana lui Solomon şi o dete primarului din sat. Iar coroana lui Solomon s-a depus în Biserica Neagră spre păstrare. Emblema oraşului a rămas până azi o tulpină cu mai multe rădăcini şi cu o coroană pe ea. Coroana închipuieşte pe rege, tulpina cetatea, coaja zidurile şi întăriturile dimprejurul ei şi rădăcinile închipuiesc comunele din ţinutul Bîrsei“.

Sursa: monitorulexpres.ro

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here