Petrimanu – barajul din sălbăticie – totul despre..

0
2589

Petrimaru 5 Barajul Petrimanu a fost ridicat în anul 1977 pentru a întregi amenajarea hidroenergetică Lotru-Ciunget. Barajul, care opreşte apele Latoriţei, se află între Muntele Pristosul şi Muntele Petrimanu, la 80 de kilometri de municipiul Râmnicu Vâlcea.

Stăvilarul este de tip arcuit din beton şi a fost construit la altitudinea de 1.134 de metri. El are înălţimea de 50 de metri şi lungimea la coronament de 190 de metri. Pentru construirea lui s-a folosit un volum de beton de 56.000 de metri cubi.

Lacul de acumulare creat la Petrimanu are o suprafaţă de 17 hectare şi un volum de 2,5 milioane metri cubi. Această acumulare adună majoritatea apelor captate în reţeaua de aducţiuni secundare de pe o suprafaţă de 236 de kilometri pătraţi. Numărul captărilor este de 28, principalele aducţiuni fiind Olteţ şi Coşava. Lungimea aducţiunilor este de 67.551 de metri din care 745 de metri traversări.

Staţia de pompe Petrimanu dirijează debitul acumulat într-o galerie de unde gravitaţional se transferă în acumularea principală Vidra, colectând pe parcurs şi apele derivate de la Galbenu şi captarea Înşiratele. Astfel, apele din lacul Petrimanu ajung să fie folosite pentru producerea curentului electric în cadrul hidrocentralei Ciunget.

Aceasta este de o importanţă strategică pentru sistemul energetic naţional.

Ea poate suplini orice colaps energetic, producând 510 MW la costuri minime. Ca element de comparaţie, Hidrocentrala de la Porţile de Fier are o putere instalată de aproximativ 1.167 MW, iar un reactor nuclear de la Cernavodă de 600 de MW.

Turişti atraşi de sălbăticia zonei

Petrimanu 2

Lacul Petrimanu, care are o adâncime de 48 de metri, este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Transalpina. Cu apa de o limpezime rară, lacul este renumit pentru păstrăvul care se prinde aici. Este vorba de păstrăv indigen şi păstrăv curcubeu. Aici se mai poate pescui scobar, boiştean şi lipan. În jurul lacului Petrimanu, în perioada 10-25 iunie înfloreşte bujorul de munte, o plantă rară şi ocrotită prin lege.

În zonă se pot face drumeţii foarte frumoase spre Cheile Latoriţei situate între Munţii Latoriţei şi Munţii Căpăţânii.

Întinse pe o distanţă de 25 de kilometri, Cheile Latoriţei sunt unele dintre cele mai spectaculoase defilee din ţară, peisajul fiind unul sălbatic completat de piatră, muşchi şi multe căderi de ape. Tot în zonă se găsesc Cheile Olteţului, Cascada Apa Spânzurata, Cascada Moară Dracilor, Piatra Feţii, Peştera Muierii, Peştera Polovragi şi Mănăstirea Polovragi.

De asemenea, munţii de aici sunt împânziţi de lacuri glaciare: Iezerul Latoriţei (lacul glacial situat la cea mai mică altitudine din ţară – 1.530 de metri) cu o suprafaţă de 0,8 hectare şi o adâncime maximă de 1,5 metri; Lacul Violetă; Iezerul Muntinului; Lacul Gâlcescu (situat în Munţii Parâng, la o altitudine de 1.925 de metri) – cu o suprafaţă de 3,2 hectare şi o adâncime maximă de 9,3 metri.

galcescuLacul Gâlcescu este declarat monument al naturii, iar împrejurimile constituie o rezervaţie naturală. Datorită zonei izolate, aici se găseşte un număr mare de specii de animale printre care: ursul brun, capra neagră, mistreţul, cerbul, veveriţe şi şoarecii de pădure.
Barajul Petrimanu – date sintetice:
  •  a fost dat în folosinţă în 1977 prin construcţia barajului, pe pârâul Jidoaia;
  •  la construcţia lui au fost utilizaţi 56.000 de metri cubi de beton;
  •  înălţimea barajului este de 50 de metri;
  •  deschiderea la coronament este de 190 de metri;
  •  lacul de acumulare are un volum de 2,5 milioane de metri cubi de apă;
  •  suprafaţa totală a lacului este de 17 hectare;
  •  colectează apele de pe 236 de kilometri pătraţi;
  •  lungimea reţelei de galerii este de 67.551 metri din care 745 de metri traversări;
  •  are ca principal rol producţia de electricitate, alimentând cu apă lacul Vidra, de unde prin tunele aceasta ajunge la hidrocentrala subterană de la Ciunget, care are o putere instalată de 510 MW.

Cules de Alina Magdici

Sursa: monitorulbt.ro