Personalitatea  pacientului, factor important în prevenţie, diagnostic si tratament

personMulţi din pacienţii noştrii ne întreabă şi se întreabă, de ce au ajuns să facă bolile pe care le depistăm în cabinetul medicului de familie. Oare există o legătură între tipul de personalitate şi bolile cele mai frecvente? Cercetătorii spun că aproximativ jumătate dintre noi suntem definiţi de factorii genetici în ceea ce priveşte personalitatea. Pe lângă aceştia este clar că fiecare are anumite trăsături de caracter şi temperamente diferite.
Cu toţii cunoaştem că nu există boli, ci bolnavi, iar apariţia bolilor depinde si de factorii de mediu, dar si de factorii interni ce pot determina sau favoriza anumite boli. Unul din aceşti factori este tipul de personalitate. Cunoaşterea şi re-cunoşterea acestuia la pacienţii noştri, coroborat cu elementele clinice şi paraclinice ne poate aduce mai rapid la un diagnostic corect sau ne poate ajuta în comunicarea elementelor de prevenţie sau tratament.
Cunoaştem încă din antichitate care sunt principalele tipuri de personalitate: sangvinic, flegmatic, coleric şi melancolic. în fiecare din noi acestea coexistă într-o proporţie diferită. Medicul de familie, spre deosebire de ceilalţi specialişti, are avantajul că se vede mai des cu pacienţii, ceea ce poate duce la o cunoaştere mai aprofundată a fiecăruia, cu tot ceea ce ţine de mod de viaţă, socializare, obiceiuri nocive, etc. Tipurile de personalitate au fost asociate cu existenţa unei umori dominante, prezente în organism: tipul sangvin – sânge, tipul flegmatic – flegma, tipul coleric – bila galbenă şi tipul melancolic – bila neagră. Aceste patru tipuri de personalitate de bază sunt deasemenea asociate cu anumite substanţe chimice, cum ar fi dopamina pentru tipul sangvinic, estrogen pentru tipul flegmatic, testosteron pentru tipul coleric şi serotonina pentru tipul melancolic. Deja ne putem duce cu gândul la anumite afecţiuni ce apar datorită variaţiilor acestor substanţe în organism, ca de exemplu: afecţiunile biliare, anemiile, afecţiuni endocrine, afecţiuni psihice. Să vedem care poate fi legătura dintre anumite boli şi tipul de personalitate şi cum ne ajută acest lucru în prevenţie şi tratament:

Tipul coleric
Acţionează frecvent cu toată energia de care dispune şi nu-şi dozează eforturile, fiind predispus la afecţiuni cardiace: HTA, CIC, cu complicaţiile lor, ca infarctul de miocard sau AVC. Neliniştiţi, fac totul într-o manieră agitată, ajungând frecvent la oboseală, suprasolicitare fizică şi nervoasă, acestea ducând spre afecţiuni vasculare: boala varicoasă, arteriopatii periferice. Au un control mai slab asupra alimentaţiei, de aici apărând afecţiuni digestive ca dischineziile biliare, ulcerele gastro-duodenale, gastritele hiperacide şi esofagitele de reflux. Tot aici întâlnim des inflamaţii cronice, hipertiroidii şi diverse tipuri de cefalee. Se pare că persoanele cu acest tip de personalitate au un nivel crescut de proteine ce intervin în sistemul imunitar.
Colericul va colabora dificil la tratament şi regim, el refuzând din start ideea că este bolnav, sau că trebuie să se trateze. Trebuie convins cu multă diplomaţie că tratamentul este necesar, dar prima etapă este să-i câştigăm încrederea ca medic. Nu poate fi adus la control decât prin intermediul aparţinătorilor. Acestora, este obligatoriu să le dăm amănuntele regimurilor sau tratamentului, întru-cât colericul, fară ajutor din familie, nu se descurcă. Renunţă relativ uşor la medicaţie şi nu rareori minte în legătură cu administrarea acesteia.

Tipul Sangvinic
Persoană agreabilă, deschisă, rezistent la oboseală, uşor integrabil în grup, suferă însă de superficialitate, deseori neatenţie şi neglijenţă faţă de auto-protecţie. Aici întâlnim frecvent tulburări de ritm cardiac, afecţiuni digestive de tip gastrite, sindromul intestinului iritabil, boli endocrine, boli de sânge, accidente. S-a constatat că această categorie subestimează pericolele cotidiene şi se adaptează mai greu obstacolelor vieţii.
Cu sangvinicul trebuie avut grijă la momentul dezvăluirii gravităţii afecţiunii, pentru a nu declanşa reacţii de tip depresiv. Ttrebuie insistat asupra tratamentului si a revenirii la control periodic, întru-cât renunţă rapid la medicaţie şi apar astfel complicaţii. Uneori este necesar să-i arătăm că afecţiunea sa îl încadrează într-un grup mai mare de pacienţi şi nu este un unicat, precum şi că evoluţia bolii sub tratament este bună.

Tipul Melancolic
Caracterizat prin răbdare, analiză, precizie, minuţiozitate. Perfecţionist în toate acţiunile sale, înclinat spre activităţi de fineţe, se autoanalizează frecvent. De aici apar stări de oboseală, stări depresive, anxietate, atacuri de panică, tulburări de somn. Melancolicul este uşor de recunoscut, deoarece frecvent are un dosar personal al tuturor bolilor şi afecţiunilor de care a suferit. De obicei vine cu simptomele scrise pe hârtie şi uneori chiar cu tratamentul la care se aşteaptă !
Acestuia trebuie să-i detaliem regimul alimentar şi să-i facem schema de tratament, ex-plicându-i efectele pozitive ale fiecărui medicament. Nu trebuie să insistăm asupra eventualelor complicaţii ale bolilor, fiind necesară atitudinea încurajatoare. Atenţie, pus în faţa unei situaţii noi, el poate avea reacţii paradoxale, mai lente şi neadecvate.
Este important să nu cădem în plasa excesului de investigaţii şi consultaţii pe care melancolicul le solicită.

Tipul Flegmatic
Are un comportament dominat de inerţie, reacţii lente, este înclinat spre meditaţie, adaptabil mai greoi la situaţii noi, conservator, calm şi reţinut. Rezistenţa sa mărită la activităţi, devotamentul şi in-tegrarea dificilă în colectivitate, pot duce la suprasolicitare nervoasă, depresii, afecţiuni psihice, el fiind deseori dezamăgit de tot ce-1 înconjoară sau de reacţiile celor din apropiere. Este predispus la tulburări de circulaţie periferică, boli reumatice, artroze, boli de piele. Au tendinţă mai mare de a fuma.
Odată apărută boala, flegmaticul se izolează de lume, este obsedat de efectele negative ale tratamentului sau de întârzierea apariţiei semnelor de vindecare. Este necesar să-i demonstrăm partea pozitivă a tratamentului, odată înţeles acest lucru, va fi foarte atent şi disciplinat în această direcţie. Este tipul de personalitate care ne creează cel mai puţin probleme în cabinet.

Săptămâna medicală, nr. 172,  decembrie 2013

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here