Permacultura. Ştiaţi că?

0
490

descărcarePermacultura, termen inventat în anii ’70 pe meleaguri australiene, ce defineşte, pe scurt, o formă de interacţiune armonioasă cu mediul în care ne desfăşurăm activitatea, a trezit de câţiva ani şi interesul românilor.

Printre altele, conceptul presupune crearea, prin diferite metode, a unui sistem care se autosusţine, ceea ce înseamnă mai puţin efort din partea omului.

Sunt reduse pe cât posibil activităţi pe care le asociem de obicei cu agricultură, ca aratul sau săpatul, fiind aduse în prim-plan noţiuni precum “mulcirea” – procedura prin care acoperi pământul cu paie sau frunze pentru a-i păstra umiditatea şi pentru a împiedica creşterea buruienilor, sau “plante companion” – care se ajută unele pe altele.

În permacultura, ferma este segmentată pe anumite zone în funcţie de atenţia de care are nevoie fiecare, astfel încât consumul de resurse să fie minim, aceasta fiind un exemplu de logică după care este guvernat întregul sistem.

Deşi în lume funcţionează ferme proiectate după principiile permaculturii, în România aplicarea informaţiei se afla încă, în mare parte, “la stadiul de vis”, a spus Gabriel Diaconu, unul dintre practicanţii permaculturii în România.

Acesta îşi doreşte însă să lanseze anul viitor prima fermă comercială din România care aplica principiile permaculturii.

Ce este permacultura?

“S-au oferit multe definiţii pentru permacultura. Cred că cea mai relevantă este următoarea: permacultura este un sistem de design, că arhitectură, spre exemplu, care urmăreşte crearea habitatelor umane sustenabile într-un mod benefic mediului înconjurător.

Prin sustenabil înţelegem ceva ce persista la infinit. Asta e definiţia ‘tehnica’. Unii compară permacultura cu un dulap în care poţi agăţa majoritatea ştiinţelor sau domeniilor lumii în relaţie unele cu altele. Cred că amândouă se potrivesc în diferite situaţii”, a explicat Gabriel Diaconu.

Potrivit acestuia, permacultura este, în mod esenţial, un sistem, o metodologie sau un cadru de lucru.

Principiile permaculturii

Permacultura ne oferă o metodologie pentru a proiecta sisteme agricole propice zonei în care ne aflăm, însă câteva principii se aplică peste tot, a continuat Gabriel Diaconu.

Acestea sunt prezentate în continuare, în cuvintele sale:

Nutriţia cuprinde elemente perene – mai ales pomi şi arbuşti. Recunoaştem importanta pomilor în crearea de sol şi refacerea circuitelor apei şi a nutrienţilor, crearea de habitat şi, deci, biodiversitate.

Îmbunătăţim calitativ şi cantitativ solul. Un sistem nu poate fi menţinut perioade lungi de timp dacă în fiecare an pierdem sol prin eroziune.

Captăm şi stocam/infiltrăm apa, mai ales prin crearea de sol, care poate depozita cantităţi masive de apă. Astfel, moderăm şi secetă şi inundaţia.

Evident, nu folosim substanţe care dăunează mediului înconjurător, în cazul nostru pesticide.

Recunoaştem natura ca un ecosistem extrem de complex şi privim şi sistemele agricole în acelaşi fel. Astfel, realizăm că dacă schimbăm un element – inevitabil le afectăm şi pe celelalte. Deci, acţionăm cu grijă şi ne adaptăm la “feedback”-ul sistemului.

Folosim resursele pe care le avem, ne adaptăm şi ne bazăm deciziile în funcţie de ele. Nu aplicăm reţete standard – aplicăm reţete propice situaţiei noastre.

Permacultura în România, de la stadiul de vis la încercări

Interesul pentru permacultura a început să se manifeste în România în urmă cu trei-patru ani, însă acest concept se află în mare parte “la stadiul de vis”, deşi există şi oameni care aplică informaţia, ne-a spus Gabriel Diaconu.

“În Bucureşti, Cluj şi Braşov există iniţiative locale, de grădinărit, schimburi de seminţe etc., în zonele rurale sunt vreo câteva zeci de oameni care aplica principiile permaculturii, există câteva site-uri dedicate construcţiilor naturale, şi, dacă totul merge bine, la anul o să existe şi prima fermă comercială”, a adăugat acesta.

Cei interesaţi pot participa la diverse cursuri, gratuite sau contra-cost – cum este aşa-numitul “Permaculture Design Certificate (PDC) Course”, în urma căruia pot obţine o diplomă de proiectant de permacultura.

Experimentele de la Strambeni

În ceea ce-l priveşte, Gabriel Diaconu a aflat de acest termen în iarna anului 2011, când se afla la studii în Marea Britanie, iar în martie 2012 a decis să se mute la ţară, în localitatea Strambeni din judeţul Argeş. Aici a cumpărat o casă abandonată şi a proiectat terenul după principiile permaculturii, “cu multe greşeli şi tâmpenii făcute din lipsă de experienţă şi prea mult entuziasm”.

După doi ani de experimente, de curând a decis să plece într-o nouă aventură.

“Am stat la Strambeni doi ani, timp în care am dobândit diverse cunoştinţe, am participat şi am predat câteva cursuri. Acum sunt parte din ‘staff’ la o fermă bazată pe principiile permaculturii în Suedia, unde voi sta şase luni.

Sunt aici ca voluntar, pentru a dobândi experienţă la scară mai mare, pentru a cunoaşte oameni noi, pentru a participa la cursuri teoretice şi pentru a participa la stabilirea primei ferme regenerative din Scandinavia”, a precizat el.

În casa de la Strambeni va locui între timp un cuplu, care va avea grijă de teren. “Sunt interesaţi de mâncare sănătoasă, de un trai liniştit şi le-a convenit preţul chiriei, aşa că toată lumea are de câştigat. Chiria nu e mare, de 300 lei/lună”, a precizat Gabriel Diaconu.

Acesta ne-a vorbit şi despre stadiul în care se afla în prezent permacultura în lume.

“Termenul a fost inventat în 1974 în Australia, iar de atunci s-a extins în aproape toate statele de pe planetă. În prezent, permacultura este folosită la nivel social, ecologic, agricol, financiar etc. Există ferme proiectate după principiile permaculturii, comunităţi (cea mai veche având 38 de ani), ‘cluburi’ de pasionaţi de permacultura şi diverse iniţiative locale.

Mare parte în SUA şi Australia, dar şi în cam toate ţările vest-europene, altă mare parte (de care nu prea se aude) în ţările din lumea a treia din Africa şi Asia. De America Latină nu ştiu prea multe, dar am auzit de câteva proiecte mari acolo”, a încheiat Gabriel Diaconu.

Sursa: ziare.com

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here