PATRU EVANGHELIȘTI (pictură de lacob Jordaens)

0
115
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

3581302533_e11baffb6e_zTabloul este la Muzeul Luvru, este un ulei pe pânză, de dimensiunea 134-118 cm. lacob Jordaens (1593-1678) a fost ultimul din triada pictorilor (contemporani cu Rubens şi Van Dyck), care au avut un rol extrem de important in pictura flamandă din secolul al XVII-lea.

S-a născut la 19 mai 1593, la Anvers, in familia unui manufacturier înstărit. În 1607, tatăl său l-a adus in ateleriul pictorului Adam van Noort, spre a fi inițiat în desen şi pictură, considerănd că pe viitor lacob se va ocupa de pregătirea cartoanelor pentru tapiserii. Jordaens i-a rămas recunoscător maestrului său pe tot parcursul vieţii şi a manifestat o prietenie caldă faţă de el; în 1616 s-a căsătorit cu fiica acestuia, Caterina.

Adam van Noort l-a avut printre elevii săi şi pe Rubens, care era mai mare decât Jordaens cu şaisprezece ani. Rubens îşi vizita foarte des maestrul şi e posibil ca  în atelierul acestuia să-I fi cunoscut şi pe Jordaens. În 1615,  Jordaens a devenic membru al breslei Sfântul Luca — o asociaţie a pictorilor dinAnvers, iar în 1621 a devenit chiar decanul acestei asociaţii. Acest lucru s-a datorat cel mai probabil faptului că, în 1620, pictorul a început să lucreze în atelierul lui Rubens, care avea o mare autoritate.

Se  ştie că Rubens îl consideră pe Jordaens drept „un coleg mai mic de ani”, şi nicidecum un ucenic al său. În perioada 1634-1635, Rubens s-a aflat înfruntea proiectului privind decorarea oraşului Anvers, în vederea primirii noului guvernator al Flandrei, cardinalul infant Ferdinand. El trebuia să dirijeze o adevărată armată de pictori şi meseriaşi, şi Jordaens avea să-i preia o parte din grijile legate de realizarca acestui proiect.

Rubens a murit în 1640, iar în decembrie 1641 s-a stins din viaţă şi VanDyck, la vârstă de 42 de ani. Şi astfel, Jordaens a ajuns în fruntea Şcolii Flamande de Pictură. El a devenit responsabil al unui volum colosal de lucrări, care includeau cicluri decorativ-alegorice şi picturi murale, dar şi executant al unor comenzi venite de la curţile regale din Anglia, Suedia, Danemarca. În anii 40 ai secolului al XVII-Iea el a avut posibiliratea să cumpere clădirile din apropierca imediată a casei lui şi să-şi lărgească substanţial atelierul şi spaţiul locativ. În 1645, Jordaens avea să se convertească la protestantism, însă această decizie nu îl va lipsi şi de comenzilc Bisericii Catolice, confir-mându-se astfel gloria şi stima pe care şi le dobândise.

Din anii 60 ai secolului al XVII-Iea, activitatea de creație a pictorului se află în descendență, iar în anii “70 artistul nu a mai reușit să creeze nimic. A murit la 18 octombrie 1678.  Jordaens şi-a petrecut toată viaţa în oraşul Anvers şi nu a căpătat un renume mondial, rămânând departe de gloria pe care o cîştigase Rubens şi Van Dyck.

El a fost influențat de Caravaggio şi a lucrat cot la cot cu Rubens, însă nu şi-a pierdut individualitatea. Artistul nu  a fost niciodată în Italia şi nu a încercat să imite orbeşte modelele italiene. El îşi găsea personajele în mulțimea de oameni din oraşe şi sate, în cartierele meșteșugărești. Lui îi plăcea să picteze familile de burghezi aflate la petreceri de sărbătoare, pline de viaţă şi fără griji.

“Patru evangheliști” este una din primele lucrări ale lui Jordaens. Ea se deosebește printr-o compoziţie de mari dimensiuni, fără prea multe figuri scoase în prim plan. Ele acoperă însă toată suprafața pânzei, care este lipsită de profunzime spațială, și din cauza nivelului prea coborât al orizontului, par masive și parcă ies din cadrul tabloului. Această manieră este posibil să fie legată de anii săi de ucenicie, pe când pregătea cartoanele pentru tapiserii, lucrările la acest tip de compoziții necesitând respectarea unor reguli aparte.

Evangheliștii, aplecați deasupra Sfintei Scripturi, au fețe înăsprite de vânt, mâinile bătătorite, ei reprezentând de fapt omul de rând. Ca și alți reprezentanți ai Școlii Flamande de Pictură, Jordaens redă  adesea modele concrete cu atributele apostolilor sau ale altor sfinți. Astfel, în figura evanghelistului din dreapta pot fi recunoscute trăsăturile pictorului Abraham Grafeus, care i-a pozat lui Jordaens de mai multe ori.

Iacon Jordaens a fost un colorist extraordinar, el prefera tonalități saturate ale culorilor. Sonorul culorilor roșu, alb și de teracotă acoperă tabloul cu o alură de solemnitate și de măreție spirituală.

Sursa:  istoriesicultura.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here