Patricianul Petru Vameşul – Pildă de întoarcere de la lăcomie la milostenie

0
310

VamesulSiFariseulPalama11Acest Petru a trăit pe vremea împăratului Iustinian cel Mare, având demnitatea de patrician pentru ocârmuirea Africii. Era cunoscut ca un om rău şi foarte lacom. Venind la el un sărac, chiar când prelua nişte pâini de la bucătărie, l-a rugat să-i dea o pâine să-şi astâmpere foamea. El însă, cu vorbe de ocară l-a alungat. Săracul tot insistând, patricianul s-a mâniat şi, neavând cu ce să-l lovească, a luat o pâine şi a aruncat-o cu putere în el, ca şi cu o piatră. Săracul a luat pâinea, i-a mulţumit şi a plecat.

Nu după mult timp, Petru s-a îmbolnăvit grav şi simţind că i se apropia sfârşitul, s-a înspăimântat. In această frământare, într-o noapte, a avut un vis cutremurător. I se părea că moare şi se desparte de tot ce a agonisit. Apoi, a văzut un loc al frumuseţii şi fericirii, iar altul al suferinţei. Deodată se îndreptară spre el două cete de oameni: unii luminoşi şi buni, venind dinspre locul frumuseţii, iar alţii urâţi şi duşmănoşi, venind dinspre locul suferinţei. A mai văzut o cumpănă în care, pe talerul din stânga, se puneau toate păcatele lui, sub forma unor măsuri de greutăţi. Apoi, o ceată de îngeri căuta cu grijă în cartea vieţii lui, dar nu afla nici o faptă bună, decât pâinea cu care a aruncat în sărac. Diavolii spuneau: „N-a dat-o din milă, ci din mânie, spre a alunga pe cel sărac”. Dar îngerii îi ţineau partea şi ziceau: „Totuşi, săracul s-a folosit de ea, astâmpărându-şi foamea!”.
Sufletul lui Petru era peste măsură de înspăimântat, ştiind unde va fi aruncat. Şi gândindu-se cât bine ar fi putut face cât a trăit în lume, cugeta aşa: „Of, dacă aş mai putea trăi pe pământ, câte fapte bune n-aş face!”. Atunci un înger i-a zis: „Te lăsăm să mergi înapoi pe pământ să săvârşeşti fapte bune, căci Dumnezeu nu voieşte moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu!”.
Deodată s-a trezit din vis, boala i-a încetat, iar el, cutremurat de cele văzute şi simţite, şi-a împărţit toata averea săracilor şi bisericilor, dându-şi şi haina de pe el, luând una foarte sărăcăcioasă. Noaptea L-a văzut în vis pe Mântuitorul Iisus Hristos îmbrăcat în haina dăruită unui sărac şi a îndrăznit să spună Domnului: „Eu am dat-o săracului!”. Iar Iisus i-a răspuns: „Mie Mi-ai dat-o!”. După aceea s-a vândut ca rob şi preţul fiecărei zile de muncă îl făcea milostenie.
Astfel, Petru şi-a făcut din comoara pământească comoară cerească, după cum i-a spus Mântuitorul tânărului din Evanghelie: „ Vinde-ţi averile şi le împarte săracilor şi vei avea comoară în cer” (Matei 19, 21), şi precum ne învaţă înţeleptul Solomon: „Cine ajută pe sărac, împrumută pe Dumnezeu!” (Proverbe 19, 17).

Adevăruri trăite, învăţături folositoare, Arhimandrit Serafim Man

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here