Participarea Armatei Române alături de Națiunile Unite la înfrângerea Germaniei naziste

0
309

normandiaTrecerea României de partea Națiunilor Unite, la 23 august 1944, ce s-a produs concomitent cu înlăturarea de la putere a mareșalului Ion Antonescu și declanșarea luptei împotriva Germaniei naziste, a reprezentat un moment important în istoria celui de-al Doilea Război Mondial, ale cărui consecințe pentru desfășurarea războiului au fost apreciate de la început ca fiind incalculabile.

Încă din noaptea de 23/24 august 1944, trupele române au lichidat punctele de rezistență germane din interiorul Capitalei. Lupte grele s-au desfășurat pe Splaiul Independenței (unde era Misiunea Militară Germană pentru Armata Aerului), la Școala Superioară de Război (unde se afla Misiunea Militară Germană pentru Armata de Uscat), în Rahova, Cotroceni, precum și în zona de nord, în Băneasa, Pipera și Otopeni.

Celor 8.000 de soldați germani, șeful Comandamentului Militar al Capitalei, general Iosif Teodorescu, le-a opus două corpuri de armată, conduse de generalii Constantin Constantin și Gheorghe Rozin, în sprijinul cărora șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, a trimis Divizia 9 infanterie, cantonată în Dobrogea, și alte unități din vestul Munteniei.

Reacția trupelor germane a constat în lansarea unor bombardamente asupra Bucureștiului. Timp de trei zile, capitala a fost supusă unui atac intens, ziua de 26 august fiind cea mai tragică, până în momentul în care trupele române reușesc să ocupe aerodromurile, imobilizând aviația germană. Acțiunea românilor a fost susținută și de atacul aviației americane care a lansat noi raiduri.

Forțele germane s-au retras, în noaptea de 27/28 august 1944, dar au fost capturate, a doua zi, de trupele Armatei 4, la Gherghița (25 km de Ploiești).

Acționând sub conducerea comandamentului național, Armata Română a reușit, în perioada 23-31 august 1944 să elibereze, prin efort propriu Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Banatul, Crișana și podișul transilvan de la nord de Carpații Meridionali până la linia de demarcație impusă în 1940.

După victoria repurtată asupra trupelor hitleriste în perioada 23-31 august 1944, forțele armatei române au acționat pentru eliberarea părții de nord-est a țării răpită de Ungaria horthystă prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Armatele 1 și 4 și-au realizat dispozitivele operative la nord de Carpații Meridionali și la vest de cei Occidentali.

Acțiunile militare desfășurate de trupele române în faza finală a luptelor pe teritoriul național, la Cluj, Carei, Satu Mare, Oradea și în alte locuri, au avut consecințe importante pentru desfășurarea generală a operațiilor militare, inamicul fiind împins, într-un timp scurt, spre vest, cu aproximativ 200 km. Dispozitivul inamic din nord-estul României a fost eliminat, frontul de est căpătând practic o configurație aproape liniară între Marea Baltică, valea Dunării și Marea Adriatică.

Eliberarea părții de nord-est a țării, finalizată în chip strălucit la 25 octombrie 1944 a fost obținută prin jertfa a 58.330 de militari, uciși, răniți sau luați prizonieri. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 82.934, dintre care 76.275 prizonieri.

 Eliberarea părții de nord-est a României nu a însemnat însă și încetarea luptei alături de coaliția Națiunilor Unite. Armata Română a continuat operațiile militare, în cooperare cu armata sovietică, pe teritoriile Ungariei, fostei Cehoslovacii și Austriei, până la victoria finală asupra Germaniei naziste.

Acțiunile militare duse de Armata Română pe teritoriul Ungariei au început la 24 septembrie 1944, când primele unități române au depășit frontiera româno-ungară, la vest de Salonta, în urmărirea trupelor hitleriste și horhyste.

În ansamblu, operațiile Armatei Române pe teritoriul ungar, desfășurate în cooperare cu forțele sovietice, au acoperit un spațiu vast din partea estică a Ungariei, până la Tisa (pe cursul superior și mijlociu al acesteia), pe căile de acces și în interiorul Budapestei, în Munții Hegyalia, Bükk și Matra, pe valea Hernadului etc., fiind incluse în două mari operații ofensive de anvergură ”Debretin” și ”Budapesta”, organizate și conduse de comandamentul sovietic.

În cadrul operației ”Debretin”, pe teritoriul Ungariei, Armata Română a participat cu peste 182.000 de militari, în trei focare principale: Debretin (cu 5 divizii), Nyiregyhaza (13 divizii, inclusiv cele care luptaseră la Debretin) și pe cursul mijlociu al Tisei (4 divizii).

Pe direcția principală de ofensivă spre Budapesta a acționat și Corpul 7 armată, care la 30 octombrie și-a început, din capul de pod de la nord-vest de localitatea Alpar, drumul de luptă ofensiv ce va lua sfârșit 80 de zile mai târziu, la 2 km de Dunăre, în interiorul capitalei maghiare. Cele trei divizii române au ajuns la 30 decembrie 1944 la periferiile Capitalei ungare, iar la 1 ianuarie au reluat ofensiva în interiorul Budapestei. Prin luptele grele de stradă și asalturi eroice, militarii români au pătruns aproximativ 10 km în interiorul Budapestei, ajungând în seara zilei de 15 ianuarie 1945 la mai puțin de 2 km de Dunăre. Pentru eliberarea Budapestei, Corpul 7 armată a pierdut 10.708 militari, morți, răniți și dispăruți, adică circa 30 % din cei 36.348 militari care au participat la lupte.

Pe timpul celor aproape patru luni cât a luptat pentru eliberarea Ungariei, Armata Română a folosit în lupte 17 divizii de infanterie, munte și cavalerie, un corp aerian, două brigăzi de artilerie antiaeriană, o brigadă de căi ferate și numeroase alte unități și formațiuni militare, însumând peste 210.000 de militari.

Militarii români au eliberat 1.237 de localități, dintre care 14 orașe și au produs inamicului pierderi ce se cifrează la 30.745 de militari (prizonieri și morți). Pierderile armatei române s-au ridicat la 42.700 de militari (morți, răniți și dispăruți).

Operațiile Armatei Române pe teritoriul fostei Cehoslovacii s-au desfășurat aproape în totalitate în regiunea muntoasă din estul și centrul țării, având ca scop încercuirea sau nimicirea forțelor hitleriste și hortyste din aliniamentul frontului strategic german, anihilarea capacității de ripostă a trupelor inamice și împiedicarea lor de a efectua contraatacuri spre sud și nord în flancurile forțelor Fronturilor 2 și 4 ucrainene, care înaintau spre Austria și spre Germania. 

Timp de cinci luni, 17 divizii române de infanterie, munte, cavalerie și artilerie antiaeriană, Corpul 1 aerian, Brigada de căi ferate, Regimentul 2 care de luptă și alte unități și formațiuni militare, cu un total de 248.430 militari, au pătruns peste 400 km în dispozitivul inamic, au forțat 4 cursuri mari de apă (Hron, Nitra, Váh și Morava), au străbătut prin lupte 10 masive muntoase, au eliberat 1.722 de localități, între care 31 de orașe. Pe frontul din fosta Cehoslovacie, trupele române au provocat pierderi inamicului care s-au cifrat la 22.803 de militari (morți și prizonieri). Pierderile proprii s-au ridicat la 66.995 de militari (morți și dispăruți), adică aproximativ 30% din totalul efectivelor angajate în luptă.

Pe teritoriul Austriei a fost angajat în lupte, în lunile aprilie și mai 1945, în sprijinul unor mari unități sovietice, Regimentul 2 care de luptă, care a luptat eroic în zona localităților Hohenruppersdorf, Schrick, Wilfersdorf, Mistelbach, Aspern, Zistersdorf, Poysdorf etc. până în apropierea Vienei. În aceeași perioadă de timp, în spațiul austriac au fost prezente și subunități ale Grupului operativ al Brigăzii române de căi ferate, care au participat la reconstrucția sau repararea de poduri pe diverse tronsoane de comunicații, la sporirea capacității de garare a unor stații de cale ferată etc.
Victoria asupra fascismului din mai 1945 a găsit Armata Română în prima linie de luptă alături de Națiunile Unite. Prin mobilizarea întregului său potențial material și uman, poporul român a adus o importantă contribuție la obținerea victoriei de la 9 mai 1945.

Sursa: agerpres.ro

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here