Pariul credinței al filozofului Blaise Pascal

Balise Pascl filozoful și matematicianul

Blaise Pascal filozoful și matematicianul

Blaise Pascal (n. 19 iunie 1623, Clermont-Ferrand, Franța – d. 19 august 1662, Paris) a fost un matematician, fizician și filosof francez având contribuții în numeroase domenii ale științei.El și-a adus contribuția la construcția unor calculatoare mecanice, considerații asupra teoriei probabilităților, studiul fluidelor prin clarificarea conceptelor de presiune și vid.

În 1654 Balise Pascal are o revelație care îi marchează definitiv destinul. Acest gânditor profund religios a scris Apologia creștinismului, rămasă cu titlul provizoriu de Cugetări. „Voi scrie aici gândurile mele fără ordine, dar poate nu într-o confuzie lipsită de scop: aceasta este veritabila ordine care-mi va marca obiectul chiar prin dezordine. I-aş acorda prea mare onoare subiectului meu dacă l-aş trata în ordine pentru că vreau să arăt că el este incapabil de ordine.“ („Cugetări“, 373).

Blaise Pascal își îndreaptă atenția spre teologie

Studiul matematicilor va fi preocuparea lui Pascal  pentru o lungă perioadă de timp. După vârsta de 24 de ani, el își dedică toată atenția și tot studiul, adevărului creștin. Acest adevăr i se pare atât de natural, încât pentru un timp a abandonat orice altă cercetare.

Pornind de la meditația asupra morții, Pascal lansează celebrul pariu probabilistic, asupra exitenței lumii de apoi și asupra existenței lui Dumnezeu. Putem face un rămășag, unde ne jucăm propria existență de acum și de după moarte. “Astfel, dacă prima variantă este adevărată şi Dumnezeu există (existând totodată şi răsplată sau pedeapsă după moarte), cei care au mizat pe ea au numai de câştigat. Ceilalţi, în schimb, au pierdut totul pentru că îşi vor primi pedeapsa pentru necredinţa lor. Pe de altă parte, dacă a doua variantă este cea adevărata iar Dumnezeu şi viaţa de apoi sunt doar nişte himere. Cei care au pariat pe existenţa lor nu au câştigat nimic, dar nici nu au pierdut nimic.”

Răsplata după moarte, a celor ce cred în Viața de apoi

La fel este și cu varianta pe care aceștia au ales-o . Și anume a non- existenței lui Dumnezeu și vieții de apoi. Astfel, chiar și din punct de vedere rațional, Pascal subliniază ideea că avem ceva de câștigat dacă credem în viața de Apoi și în Dumnezeu. Și anume răsplata după moarte. Pe când dacă alegem cea de a doua variantă, nu avem de câștigat nimic, față de perspectiva fericită a primei variante. Ba dimpotrivă, riscăm o pedeapsă sigură după moarte.

Interogația care este necesară doar pentru cei ce nu sunt creștini

Astfel pariul lui Blaise Pascal nu se adresează creștinilor, pentru că aceștia cred și În Dumnezeu și în viața de după moarte. Miza lui Pascal sunt cei  ce se îndoiesc de adevărurile religiei creștine și solicită dovezi. Nu este o certitudine că acești necreștini vor veni la adevărurile credinței, dar prin întrebarea metafizică, vor ieși din ignoranță și vot începe cel puțin să își pună întrebări.

Totuși ca problemă de fond, nu putem spune că pariul lui Pascal este infailibil , având în vedere că este o variantă de probabilitate.

Pascal însuși spune

-„Este oare probabil ca probabilitatea să dea siguranţă? Diferenţa între tihnă şi siguranţa conştiinţei. Nimic nu-ţi dă siguranţă decât adevărul; nimic nu aduce tihna decât cercetarea sinceră a adevărului.“ („Cugetări“, 908).

De multe ori în viață, omul simplu devine filozof. Și de aceea se întreabă despre soarta sufletului său și își pune întrebări profunde, la care marii filozofi au răspuns. Forța acestui pariu a lui Pascal, constă în punerea în vedere a  interogației proprii cu privire la existența lui Dumnezeu.

Prin această problemă fundamentală, ni s- a pus  în vedere faptul că chiar dacă credem sau nu, întrebarea este necesară, deoarece în joc se află soarta sufletelor noastre. Și cine își poate permite să riște soarta acestora? sau mai bine zis ar fi bine să nu o riscăm.

Sursa –Orthodox -calvados.fr

Ionela Moldovanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here