ISTORIA Parcului Cișmigiu. De la mlaștină, la grădina superbă

0
1423
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI
lacul cismigiuCâţi dintre dumneavoastră mai ştiu sau mai vor să ştie că în Cişmigiu trona în vremuri îndepărtate o mlaştină oribilă, un “piureu verzui ce înlocuieşte apa”, după cum semnalau cronicarii timpului? Lucru care îl enerva şi pe călătorul străin Ulisse de Marsillac, pentru că piureiul verzui “murdărea pieptul de saten al lebedelor”.

Numele acestui parc vine de la termenul turcesc „cişmea”, ce s-a împământenit şi în limba română şi înseamnă izvor artificial. Înainte de construcţia grădinii, domnitorul Alexandru Ipsilanti a poruncit ca în zonă să fie realizate două cişmele, cu ajutorul cărora să-şi potolească setea. De aceste cişmele se ocupa o persoană, care avea funcţia de „cişmigiu”.

Până la începutul secolului al XIX-lea, Cişmigiul a fost cunoscut ca grădina sau balta lui Dura neguţătorul. Se afla aici o baltă plină de mâl, cu izvoare subterane, care nu secau niciodată. În ea creşteau trestie şi papură, adăpost pentru raţele sălbatice. Când ploua mult şi se revărsa Dâmboviţa, apa din Cişmigiu ajungea până la zidurile mânăstirii Sărindar, pe locul unde se înalţă astăzi Cercul Militar Naţional.

Doi experţi

Pe la 1830, generalul Pavel Kiseleff dădea ordin să se sece balta şi “să se facă o grădină publică”. Lucrul acesta va fi însă realizat mai târziu, în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu. Astfel, un pas important a fost făcut la 27 februarie 1845. Atunci, locul pe care se află astăzi Cişmigiul a trecut în proprietatea Sfatului Orăşenesc, printr-un decret semnat de prinţul Bibescu. În 1843, acesta chema doi experţi în horticultură din Germania: arhitectul peisagist Wilhelm Friedrich Carl Meyer şi asistentul său, Franz Horer. Cei doi veneau la Bucureşti, prima lor sarcină fiind aceea de a crea aranjamentele florale pe ambele părţi ale Şoselei Kiseleff.

cismigiu5Meyer, fost director al Grădinilor Imperiale din Viena, priceput şi deosebit de muncitor, începe bătălia cu mlaştina din Cişmigiu, biruind-o şi reuşind transformarea acestui loc insalubru într-o bijuterie. Spunem bătălie, deoarece mlaştina era mare, plină de broaşte şi alge; ea era totodată loc de refugiu pentru hoţi şi tâlhari, care găseau un adăpost bun pe insula din mijlocul lacului.

Grote artificiale

Meyer foloseşte balta, transformând-o într-un frumos lac, cu toate instalaţiile de canalizare pentru a putea fi lesne golită şi curăţată; în centru instalează o fântână arteziană. Iarna, lacul devenea un imens patinoar, spre încântarea bucureştenilor. Ca un fel de “ocol” al muncii lui Meyer, în anul 1856 o parte a lacului a secat datorită pantofarilor dimprejur, care aruncaseră aici resturile de materiale specifice meseriei lor.

Tot Meyer va trasa şi aleile, folosind fiecare ridicătură de teren pentru o cât mai plăcută vedere de ansamblu. Peisagistul a început o activitate febrilă. Sunt plantaţi peste 30.000 de arbori indigeni, dar şi specii rare.

“Materialul” fiind adus de la Viena (platani, liriodendroni, magnolii, aluni, peri, frasini pletoşi, meri decorativi). Au mai fost realizate grote artificiale, covoare florale, poduri şi au fost montate bănci. Ingeniosul austriac a trasat judicios aleile de-a lungul cărora a plantat speciile arborescente; el avea intenţia clară ca bucureştenii plimbăreţi să fie feriţi de căldura verilor autohtone şi de praful oraşului. Astfel, zonele de promenadă sunt reprezentate de alei largi, drepte sau sinuoase, ce conduc spre obiective interesante. Din păcate, cum se întâmplă uneori ca viaţa să fie nedreaptă, Meyer a murit în 1852. Avea doar 38 de ani, stingandu-se din cauza febrei tifoide. În acelaşi an, Grădina Cişmigiu a fost oficial deschisă….

Munca sisifică a tânărului austriac, cel care se ambiţionase să salveze o “bucăţică” de Bucureşti, trecuse deja sub paşii istoriei. Aşa că, atunci când ne plimbăm prin frumosul nostru parc e bine de ştiut cui îi datorăm mare parte din ceea ce înseamnă astăzi Cişmigiul.

Sursa: Evenimentul Zilei

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here