Ovidiu Bojor spune că starea de bine depinde de forul interior al fiecărei persoane.
Doctorul în farmacie Ovidiu Bojor ne învaţă cum să trăim mai mult şi mai bine prin simpla schimbare a obiceiurilor alimentare şi prin folosirea remediilor naturale.
La venerabila vârstă de 87 de ani, Ovidiu Bojor are o viaţă activă zi de zi. În fiecare dimineaţă merge la sediul „Patronatului Planta Romanica”, în calitate de preşedinte şi lucrează la diferite proiecte. Se mândreşte cu faptul că, recent, a scos pe piaţă zece ceaiuri medicinale, pentru diferite afecţiuni.
Discuţia s-a axat pe cât de important este să ai un echilibru în tot ceea ce faci. De altfel, plecând de la această idee, Ovidiu Bojor a început să aplice, în urmă cu peste 30 de ani, regula celor trei de opt: opt ore de muncă, opt ore de odihnă activă şi opt ore de somn.
„Weekend Adevărul”: Aveţi o viaţă activă şi transmiteţi multă energie pozitivă. Care este secretul dumneavoastră?
Ovidiu Bojor: Integrarea în natură şi respectarea legilor naturii.
Cu alte cuvinte, cu cât vom fi mai aproape de natură, cu atât vom trăi mai mult şi mai bine. Asta înseamnă că trebuie să ne potrivim ceasul biologic, în funcţie de cele patru anotimpuri. Primăvara şi vara reprezintă anotimpuri de dezvoltare maximă, iar toamna şi iarna sunt ideale pentru odihnă, pentru recuperare şi reflecţie.
Secretul constă în cumpătare.
Poate o să vă mire, dar eu am devenit adeptul stilului de viaţă sănătos, abia după vârsta de 50 de ani. Mai exact, am adoptat regula celor „trei de opt”, ideal pentru a trăi cât mai mult şi mai bine.
Această regulă constă în respectarea celor opt ore de activitate, opt ore de odihnă activă (lectură, muzică, plimbări şi cât mai puţin stat în faţa televizorului sau a calculatorului) şi opt ore de somn. Chiar dacă uneori muncesc mai mult de opt ore, niciodată nu renunţ la cele opt ore de somn. Dar cel mai important lucru este să nu faci din excepţie o regulă de viaţă.
În ceea ce priveşte alimentaţia, se spune că suntem ceea ce mâncăm şi cum mâncăm. Metaforic vorbind, unii oameni mănâncă cu polonicul, iar alţii cu lingura. Repede şi pe fugă. Eu, în schimb, mănânc cu „linguriţa”, adică mestec fiecare îmbucătură de cel puţin 20 de ori. Şi ştiţi de ce? Pentru că digestia începe în cavitatea bucală, sub acţiunea enzimelor şi, prin urmare, stomacul nu mai trebuie să muncească până la epuizare. Aşa se explică faptul că am o stare de sănătate bună, la 87 de ani. Nu am probleme de tranzit intestinal şi, în plus, îmi sunt protejaţi ficatul şi rinichii. Nu mai vorbesc de influenţa asupra psihicului. În plus, mănânc puţin şi des. Recomand cinci mese uşoare pe zi, în jurul orelor 9, 12, 16, 18, 21.
În prezent, oamenii fac tot ce le stă în putinţă pentru a încetini procesul de îmbătrânire. Dumneavoastră aţi declarat, la un moment dat, că nu concepeţi noţiunea de bătrâneţe. De ce?
La prima vedere, obiectivul de a te menţine veşnic tânăr pare ceva imposibil de atins. Însă el poate deveni realitate! Cu o condiţie, însă: să avem convingerea că din momentul în care a început să existe, spiritul nostru va dăinui pentru totdeauna. Aşa cum există legea perenităţii materiei, de ce să nu existe şi veşnicia sufletului? Iar în ceea ce priveşte transformările fizice, se ştie că procesul de îmbătrânire devine vizibil după vârsta de 40 de ani. Şi este lent şi permanent. Cu alte cuvinte, după această vârstă, capacitatea funcţională a organismului scade cu 1% în fiecare an. În ciuda acestui fapt, în ultima jumătate de secol, în România, speranţa de viaţă a crescut cu 15-20 de ani. Iar asta se datorează stilului de viaţă şi, îndeosebi, alimentaţiei.
Fenomenul îmbătrânirii poate fi încetinit, prin alimentarea organismului cu acizi nucleici, respectiv cu ADN (acid dezoxiribonucleic) şi cu ARN (acid ribonucleic). Aceşti acizi au capacitatea de a reînnoi celulele apărute pe măsură ce înaintam în vârstă.
Să vă explic. Studiile au arătat că celulele mor şi renasc la intervale cuprinse între unu şi doi ani. Cu alte cuvinte, înainte de moarte, celulele se reproduc, dar nu mai beneficiază de aceleaşi proprietăţi şi capacităţi specifice adolescenţei şi tinereţii. Iar acizii nucleici au capacitatea de a le „întineri”. Ei se găsesc în grâu, în alege marine, în fulgi de ovăz, ciuperci, leguminoase (soia, fasole, linte, spanac, mazăre, andive), în produse lactate şi în ouă. Aşadar, este vorba de un regim lacto-vegetarian, pe care l-am numit şi „regim de viaţă lungă”. Acest tip de dietă, cu caracter profilactic, ar trebui adoptată de toţi cei care au trecut pragul de 40 de ani.
În opinia dumneavoastră, ce obiceiuri ne scurtează viaţa?
Există şapte elemente care îşi pun amprenta negativ asupra calităţii vieţii.
Pe primul loc, se află invidia.
Trăim vremuri în care invidia a atins proporţii colosale, în sensul că roade, dacă cei de lângă noi au mai mult sau sunt mai buni în ceea ce fac. Însa trebuie să se ştie că atunci când te bucuri de binele celui de lângă tine, acest bine se întoarce la tine.
Pe locul doi se situează lupta neloială pentru existenţă.
Darwin a descris legea selecţiei naturale, dar nu a prevăzut-o şi pe cea a selecţiei artificiale. Astăzi, indivizii cu înzestrare intelectuală şi morală modestă îi răpun pe cei dotaţi superior sub raport intelectual şi etic. Iar rezultatul selecţiei artificiale constă în faptul că cei răi se înmulţesc.
Pe locul trei se situează goana după bani
Asta reprezintă şi un punct integrat al selecţiei artificiale. Însa această fugă după acumularea de bunuri materiale are un preţ: uzura fizică şi psihică.
Pe locul patru, se situează schimbarea bruscă a modului de viaţă (muncim prea mult, suntem sedentari şi ne odihnim foarte puţin).
Pe locul cinci se află suprapoluarea (ne intoxicăm voit cu tutun, alcool, cafea, alimente produse prin mijloace chimice şi manipulate genetic), iar
Pe locul şase se află îndepărtarea de natură.
Locul şapte şi ultimul este ocupat de greşelile pe care le facem sub aspect moral şi religios.
Să vă explic. Carnea animalelor pe care le ucidem şi le consumăm ascunde „moartea”, deoarece proteinele şi grăsimile favorizează nenumărate boli. În plus, s-a constatat că animalele carnivore sunt mult mai agresive decât ierbivorele, după cum şi oamenii care consumă carne sunt mai violenţi decât cei care au o alimentaţie compusă din fructe, legume, cereale, seminţe, ouă şi produse lactate. Dacă totuşi nu se poate renunţa la carne, măcar să se prefere carnea slabă de pui şi de curcan (fără pieliţă) şi peştele.
Sursa: Adevărul
Jurnal Spiritual
